Lista completă
Noul Colos
Nimic din atitudinea gigantului de-obârșie elină
Cu picioarele-nfipte sfidător pe două continente;
La poarta noastră în care bat valurile mării, insistente,
O femeie puternică înalță-o torță a cărei lumină-i
Speranța oprimaților lumii; numele celei care-alină
E Mama Surghiuniților. Din mâna ei, strălucitoare și potente,
Razele unui far surând spre patru zări, privirile-i veghează-atente
Un port cu punți de aer, înfrățind mii de orașe într-o singură tulpină.
"Păstrează-ți, lume veche, fala și pompa atâta de cântate!"
Strigă ea cu buzele lipite. " Trimite-mi mie pe cei trudiți,
Mulțimile tale însetate tânjind de veacuri după libertate,
Pe toți refuzații vieții mișunând pe țărmurile tale, obidiți.
Trimite-mi-i pe aceștia, pe cei fără-adăpost, sufletele-n frig uitate,
Îmi ridic lampa la porțile de aur și le spun că sunt bineveniți.
[...] Citește tot
poezie de Emma Lazarus,1849-1887, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Emma Lazarus,1849-1887, adresa este: