Lista completă
Disputa
și astăzi ai uitat fereastra deschisă
nu știu,
oare-ai uitat sau poate
ști că mă doare adierea vântului și vrei să mă vezi țipând la atingerea lui?
îmi spui mereu, că n-ai să mai uiți,
îmi spun mereu, că nu-ți voi mai spune,
însă demonul din mine aleargă spre indiferența ta să o sugrume
sau poate numai să se rănească pentru a nu știu câta oară
c-o altă înțelepciune ucisă.
poezie de Elena Dumitrescu
Adăugat de Carmen Iosipa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre iarna
Alb
atâta alb
că ochiul lăcrimează
și trupul tremură
neputincios
să cuprindă
atâta prospețime.
Alb
totul alb.
poezie de Elena Dumitrescu
Adăugat de Carmen Iosipa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cifre
unu
doi
prea mult;
cuvinte fără rost,
gânduri amestecate
amalgam
aiurea
doi
unu
prea puțin,
fără cuvinte
fără gânduri
descompunere
aiurea
și unu
și doi
și doi
și unu
mult
puțin
întind o mână
o prinde mâna ta
două mâini
[...] Citește tot
poezie de Elena Dumitrescu
Adăugat de Carmen Iosipa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbet ipocrit
de astăzi
zâmbetul nu mai funcționează...
ceva
s-a stricat;
se-ntâmplă...
artificiale,
schimonosite gesturi,
contururi ipocrite,
scenariu,
viață-minciună...
ce funcționează?
zâmbesc
schimonosit,
aiurea...
nimic nu funcționează.
poezie de Elena Dumitrescu
Adăugat de Carmen Iosipa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am obosit...
Am obosit si vreau să rătăcesc în uitare,
să nu mai știu nimic:
de ziua de mâine,
de lacrima ce s-a oprit undeva, pe sufletul meu,
de bucurie,
de tine viață chiar.
Am obosit și-mi pare
că sunt cu veacuri mai bătrână decât sunt,
povara anilor îmi pare grea
și-aș vrea să rătăcesc în nemurire undeva
C-am obosit
poezie de Elena Dumitrescu
Adăugat de Carmen Iosipa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ganduri pentru ieri...
Am sperat mereu
Că ai să te întorci,
Că vom fi din nou împreună.
Dar, aștept
aștept
Oare toate punțile de legătură s-au rupt?
Oare nu mai există nimeni
Care să-mi spună ceva despre tine
Sau să-ți spună ceva despre mine?
În fiecare noapte mă întreb:
De ce ne-a fost dat să ne întâlnim
De ce n-am trecut unul pe lângă celălalt ca doi străini,
Fără să ne privim măcar
De ce?
Nu are rost să mă frământ:
Am fost două paralele
Care atunci, în acea clipă
Au atins infinitul
Dar, doar pentru o clipă.
poezie de Elena Dumitrescu
Adăugat de Carmen Iosipa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Elena Dumitrescu, adresa este:
