Doina Bonescu

Magii de la răsărit

M-am întors...
Zilele treceau greu departe de casă.
Mi-a fost dor de grădina cu meri,
De Ampoiul îngheţat
Şi chiar de trenul ce urca spre Zlatna.

Uliţa satului este pustie...
Ici colo o lumină licăreşte la geam
Calc pe amintiri,
Mă aplec, le iau in braţe
Şi-mi încălzesc cu ele inima.

Păpuşa doarme într-un colţ.
Săniuţa mă strigă din pod.
Zăpada albă încoronează munţii
Şi acoperă liniştea din vale
Timpul s-a oprit în loc întrebător.

- Te cunosc de undeva?
- Da, mă cunoşti, m-am schimbat, adevărat,

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Năuc

sunt năuc... năuc de dor...
nu pot noaptea să mai dorm!
crengi de nuc vântul îndoaie
eu întorc foaie cu foaie

timpul cel trecut în ani
fără griji şi fără bani..
când plecam seara de-acasă
şi veneam în dimineaţă!

vesel... cu mâna fierbinte...
fă-mă Doamne, ca-nainte
şi îţi dau averea toată
numai ea e vinovată!

am muncit uitând de mine
ca în stupul de albine...
am greşit... acolo-i miere...
dar la mine... numai fiere!

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar ceresc

Răsare soarele în munţi,
Pădurea este dezbrăcată,
Topită e zăpada toată
Şi timpul trece fără punţi.

Puţin sarcastic, inuman,
Adună zile după zile
Poate cu nor, poate senine,
Spre infinit liman...

Aştept o rază călătoare,
Să-nvie primăvara azi
Din răsturnată stea să cazi,
În mână cu o floare!

Vreau să-mi şopteşti că nu-i păcat
Dacă din ceruri te-am cerut,
Din drumul tău necunoscut,
Şi-n gând te-am aşezat...

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu din Aripa timpului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sinceritatea

-Sinceritatea-i necesară? Mă apelează un amic...
Privesc în ochii lui albaştri şi-ncerc să mă adun un pic.
-Sinceritatea la paradă? Aşa în văzul tuturor?
Nu-i şade bine dezbrăcată, cu vorbele mereu în zbor.

Dar dacă-n suflet te apasă ceva ce doare nesfârşit,
Sinceritatea face casă cu adevărul cel rostit...
Ea totdeauna e frumoasă ca floarea albă din cireşi
Şi poartă-n gânduri primăvara, te-ajută zilnic să zâmbeşti

Să n-o obligi mereu să spună despre albine ce roiesc,
Sau despre ploile acide ce în rafale o izbesc....
Şi nici de nopţi întunecate când singură a fost pe ram,
Să povestească doar de soare şi fluturi ce-o iubesc spontan.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet şi rondel

Pe pajiştea necontrolată
De sapă, greblă sau lopată
A inflorit si el timid
Prinzând fugar in labirint
De flori mărunte in buchet
O incercare de sonet.
Dar nu stia reguli precise
Si cum sunt rimele permise
Ceru indată ajutor
La clasici duşi pe un covor
De stele-n cer si-apoi pictaţi
Pe vechi coperţi, in raft, uitaţi.
Si a-nceput să-nveţe a scrie
Adevărata poezie!

Dar florile s-au supărat....
-Vino la noi pe inserat
Poet boem in arta scrisă
Si cu iubirea ta aprinsă
De orice verb, de orice ram.

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testament

Si de-o fi..... si-o fi să mor
Să imi puneţi in urcior
Numai vin de Drăgăşani
Si lapte-n pahare mari
Numai miere de albine,
Din stupina de la vie
Si lipie coaptă-n vatră
Sau din ţest o pâine caldă
Cu un pui pus in mujdei
Si-un buchet de brebenei

Mere ionatan mai multe
Din livada de la munte
Sânziene, albăstrele
Să imi fac cununi din ele
Chihlimbar pentru mărgele
Păpădii pentru inele
Cercei roşii din cireşe
Si un voal ce-i dat de zestre
Mâna mamei l-a cusut

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cer albastru

Atâtea zile, atâtea nopţi, atâtea vise risipite...
Azi mă privesc struguri sub bolţi prin frunze galben-ruginite.
Aş pune-o scară ca să urc din bolţi de viţă-n bolţi de stele,
Asemeni unui Demiurg s-alung amurguri de tăcere.

Înviorată-n dimineaţă aprind o candelă de-argint,
Mirată.... o muşcată creaţă s-a inroşit si a-nflorit.
Zâmbeşte soarele-n fereastră cu razele in evantai
Se naşte-n suflet o speranţă, viaţa totuşi e un rai....

Este miracol, frumuseţe, iubire-a tot ce ne-nconjoară
Si-alung din toamna care vine, o clipă, ce a fost amară
Mă bucur azi de tot ce am, un cer albastru fără nori,
Gândind la ochii tăi albaştri ce m-au privit de-atâtea ori.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Medic de recuperare

am plecat la marea mare...
cu un geamantan de haine
şi cu inima în palme!
dar surpriză... marea nu-i...
a-ncuiat-o dumnealui...
medic de recuperare...
şi mi-a dat.. bazin cu sare...
tens... magnetodiaflux
cadă cu namol şi plus
o kinetoterapie...
şi curenţi galvanici scrie
pe o foaie de hârtie!!
ce să fac? Mă uit pe geam
de pe patul din spital!
şi mă uit... mă uit la mare...
Doamne... cum sclipeşte-n soare...
când e verde... când albastră...
şi eu stau într-o fereastră!
pescăruşii au zburat...
valurile-n mal s-au spart!!!

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger pierdut

Frumoasa mea cu chip de înger n-ai aparut pe-acest pamant
Dacă erai, nimeni ca mine nu te iubea atat de mult
Şi poate intr-o adiere a vantului de primavara
Erai un ghiocel in floare sau un parfum de tamaioara

În veri toride, zile lungi,. ne indreptam inspre izvoare
Prindeam toti fluturii din lunci, ne bucuram arse de soare.
In toamnele tarzii si reci, cu ploi adanci ce sapa-n piatra
Mi-erai caldura din priviri si zambetul aprins pe fata.

Cand viforul batea in geam, spuneam povesti la gura sobei
Tu te jucai, eu te priveam, frumoasa mea din alte ceruri
Dar n-ai venit, asa a fost sa fiu bunica fara tine.....
Daca veneai frumoasa mea imi erai clona, stiu prea bine

poezie de Doina Bonescu din Buchet de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi sau nu

S-a stins o zi si alta vine
Ce-mi va aduce oare-n dar?
Cine croieşte pentru mine
Destin in calendar?
Aş vrea să-l văd, aş vrea să-l simt
Aş vrea palpabil ca să fie
Dar nu-i.... si mă intreb in gând
Să cred in ce nu e să fie?

Deşi nu am găsit răspuns
Si drumul rece intră-n iarnă
Cu paşi nesiguri spre apus
Eu sper in altă primăvară!
Si nu ştiu cum si nici de ce
Si nu ştiu cine mă iubeşte
Dar mă veghează din neant
Si drumul mi-l călăuzeşte.

Aş vrea să pot să-i mulţumesc
Si să-i trimit in dar o floare

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!