Doina Bonescu

Murmurul ploii

Plouă bacovian în liniştea înserării,
Cu resemnarea prezentului
Şi monotonia stropilor,
Căzuţi pe asfaltul umed.
Păsările cerului au amuţit
Sub tăcerea norilor gri...
Nicio rază de lumină
Nu-mi deschide drum spre a visa
Verdele câmpiilor sau pajişti înflorite,
Doar pământul setos,
Absoarbe umezeala, respiră prin ea
Şi în adâncul lui doarme liniştit
Cu speranţa reînvierii
Într-o primăvară zburdalnică
Aducătoare de noi începuturi.

Plouă bacovian în dimineaţa mohorâtă,
Doar ceasul din perete
Imită bătăile inimii mele,
Calm, ordonat, fără sincope,

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Matinală

Soarele îmi bate-n geam: -Hei, trezirea-n dimineaţă...
Ţi-am adus cafea în cană şi-o tabletă vorbăreaţă.
Apoi facem ziua plină, frunzele căzute-n drum,
Le vom arde cu-o duzină de chibrituri... pân-la scrum.

Adunăm de prin grădină tot ce toamna a brumat.
Vom lăsa doar crizantema şi-un bostan ce-i bosumflat.
Timp avem până deseară... relaxare la amiază...
Cu un boţ de mămăligă şi o ciorbă ţărănească.

Amalgam de gânduri zeci cer puţină limpezire...
Optimistă-oi fi în veci şi cu multă fantezie!
Şi acum să vă spun drept mi-e atât de frig în casă,
Nu am lemne pentru foc, nici cine să mă-ncălzească.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pădurea verde

poezie şi culoare
zorii zilei îmi deschid
înspre dimineţi cu soare..
soare cald în răsărit.

a trecut şi o furtună
parcă ieri... sau mai demult
azi din raze-mi fac cunună
glasul mierlei îl ascult.

glasuri mii... frunza e crudă
se agită-un piţigoi
ghioceii ies din umbră
fără pijama.. şi goi!

viorelele timide
îşi lasă privirea-n jos
toporaşii cu albine
se privesc în ochi duios!

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citeşte-mi inima

Te-ai trezit cu mine-n gând,
Glasul nopţilor plângând...
Ai zâmbit in dimineaţă,
Alungând norii cu ceaţă.

Te-ai trezit cu mine-n gând
Si in versuri lăcrimând.
Pune-n geam speranţă vie,
Intr-o iarnă... albă ie...
Îmbrăcată sub bundiţă
Broderie in altiţă!

Te-ai trezit in gând cu mine.
Îţi alung melancolie.
Ia o ceaşcă de cafea
Şi-mi citeşte inima....
Inspirăm mirosuri fine
Răsfoind scrieri latine
Un dicton in apanaj
Va puncta ziua de azi.

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altă ipostază

Trece-un călător grăbit, fără mască, pălărie...
Din ce secol a venit?? N-a ştiut de pandemie?
Trece nor de ciori sub cer într-o mare gălăgie,
Speriate fiind în zori de atâta acalmie...

Trec şi eu cu pasul lent... pentru ce atâta grabă?
Ştiu că mă priveşti atent sub balconul de la stradă.
Mi-am pus astăzi şi mănuşi, "brumărel" zâmbet schiţează
-Te-am văzut pe internet dar în altă ipostază...

Râd şi eu... am haină nouă, vreau să m-asortez cu toamna.
Mi-am pus galben la şiret... de la vulpe am luat blana...
De umbrelă am uitat... sper să fie zi cu soare,
Şi-un albastru nepătat în a cerului culoare!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

EU, TU ŞI VARA

plouă mult, parcă în joacă
norii inima-şi dezleagă
curge ploaia pe la geam
vântul scutură din ram
stropii mari si străvezii
şi de-i noapte şi de-i zi.

plouă într-o veselie
pe-arături şi peste vie,
peste teii înfloriţi
peste ochii tăi umbriţi
a plouat şi ieri şi azi
stai în casă, gânduri arzi.

vrei cu pasul pe cărare,
vrei la munte, vrei la mare,
vara s-a-mbătat cu apă
spre amiază o să-i treacă
şi va reveni in forţă
aruncând în noi cu torţă.

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viitorul

era prin anul patruzeci şi şapte
când Mureşul secase, fiind secetă în toate
Moldova era arsă, de soare pârjolită
iar ardeleni la masă n-aveau nici slană, pită.

pe drum vedeai copiii mergând desculţi şi goi
un trecător şopteşte... orfanii din război.
din ţări străine morţii nu se întorc acasă
şi Regele se duse când iarna-i în fereastră.

în jumătate secol îşi schimbă ţara faţa.
deşi intoarsă roata, se pierde-n vânt speranţa.
nu vreau să văd săracii cu mâini în tomberoane
să caute o pâine, când alţii vând bomboane

Voi Zei Nemuritori şi cei ce cred în Domnul
iubiţi această ţară şi daţi-i viitorul!!!!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plângeam aseară

adeseori făceam din noapte zi
şi din zi noapte...
până într-o dimineaţă
când bastonul unui nevăzător
m-a lovit întâmplător
pe stradă.

am traversat puţin buimacă
privind în urma lui.
el n-a văzut niciodată
strălucirea soarelui?
n-a văzut albul zăpezii,
nici zâmbetul copilului
adus pe lume?
mă cutremur....

un căţeluş şchiop, lovit de maşină
se aşează lângă banca mea.
doi ochi blânzi mă privesc
neîncrezători...

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatră de moară

M-am indrăgostit...
De cine?
Ar fi bine.... n-ar fi bine,
Să vă spun? A fi discret
Pare totuşi un talent!
Dar vă spun.... pe inserat
Butonând un aparat
Ascult muzică perfectă
Si-o poveste coerentă
Textul are autor
Muzica, compozitor
Pe care să il aleg
Stau ascult si mă intreb
Doi in unul nu se poate
Dar nimic nu ii desparte
Impreună fac un tot
Si cer sfatul la nepot
-Stai bunica, nu ai zor
E poet... compzitor...
N-are nicio importanţă

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viitor galactic

Nimic nu este cum a fost, o lume veche se ascunde
Şi soarele a-mbătrânit..... cu minus în secunde.....
Privind puţin spre viitor, galactici speră toţi a fi
Când Universul va deschide un drum spre stele într-o zi.

Planeta va muri încet, asfixiată-n mii de noxe....
Şi vor rămâne pe Pământ figuri scheletice în mostre.
Lugubru sună, evident, dar înapoi nu se mai poate,
Căci timpul are mersul lui şi trecătoare-s toate.

Dar, hai, să dăm puţin răgaz pustiului ce vine
Şi să privim de pe pervaz spre verzile coline,
Albastru cer, albastră mare şi tot ce încă mai respiră
Purtat de dor, purtat de gând cu vântul în grădină.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!