Lista completă
Freamăt
Curcubeul din ochi
amețește toamna
ce-mi strigă-n geam
cu tăcerea-i de metal..
Curge rouă de culori
frunzele cad peste noi
vântul rece ne apasă
parcă dintr-o altă viață.
Și e frig și aici
și acolo
in lumea cea fără de dor
unde-s umbre colorate
cu parfum de cimbrișor.
Crengi subțiri și întunecate
tremură peste amurg
o fi toamna asta rece
sau e vis fără cusur?
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
culeg versuri din razele soarelui ce-mi mângâie fața
cu surâsul
simplu
și efemer al timpului.
Vântul îmi scrijelește riduri de fericire
pe chip
cu dragostea lui
din fiecare îmbrățișare
a două inimi de îndrăgostiți.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dulce apus
Trilul cald al rândunicii
Ofilește fiorul fricii...
Ce-i in inimă ascuns
După dulcele apus.
Apusul cald de primăvară
Nu-i deloc, deloc, povară...
Soarele ascuns sub stele
Creionează visele mele.
Și mă-ntreb stăruitor
Oare visele chiar mor?
Oare nu sunt ele vii
Și după ce ne-om trezi?
Visele-s povești nespuse
Doar de inimă conduse
Pe tărâmul care....
Mai mereu prinde culoare.
[...] Citește tot
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să îmbrățișăm...
Să îmbrățișăm un om
Cunoscut întâmplător...
Să strângem in brațe apăsat
Orice suflet supărat.
Să îmbrățișăm in miez de seară
Să dansăm desculți în iarbă...
Hai să avem doar bucurii
În suflete de copii.
Să cântăm, să râdem tare,
Să ne bucurăm de-o floare...
Să valsăm prin amintiri pictate,
Să împletim flori colorate.
Să uităm de răutate
Și de vechile păcate,
Să îmbrățișăm cu duioșie
Oameni conturați în gingășie.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Mi-am legat sufletul
cu două frânghii de mătase
să nu-și piardă...
Inocența,
nici când cei mai
mari
și
negri nori
Îl vor împinge
spre păcate.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Și ce e viața?
O frunză-n vânt?
Un dor arzând?
O șoaptă spusă-ncet in gând?
Un vis de vară?
Curcubeu?
Cerul înstelat mereu?
Si ce e omul?
Un trecător de fericire amator?
Care ar vrea un hoț să fie?
Să fure timp și să ofere-n schimb melancolie?
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărut
Sărută cerul iarăși dimineața.
Sărută ochii, rozele și gheața
din viața plină de "te iubesc"
șoptit incet, căci, doar trăiesc...
Sărută marea un trecător necunoscut.
Sărută dorul și-un oftat tăcut
din pieptul unei nopți de vară
uitată-n briza rece și amară.
Sărută soarele caldele umbre.
Sărută inimi de mătase și mistere sumbre
din vinul vieții ce se scurge-n agonie
și-al tinereții pierdute pe vecie.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu🌸
Tu mi-ai pus stele căzătoare
în păr
și lacrimi de lalele in inimă.
Mi-ai fost încurajare
în serile de toamnă
când ploaia-mi zgâria pereții sufletului...
Și suspinul ultimei picături de vin
din versurile amar de pătrunzătoare
ale vieții.
Tu mi-ai mângâiat pustiul inimii
din nopțile pline de dor
și m-ai încălzit cu văpăia visului răscolitor.
Mi-ai fost
și-n moarte
și-n viață
mărturisire a propriei povești.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E mai
E mai...
Și plouă amar
peste seninul primăverii
și se cutremură cu jale
amurgul zării.
E frig...
Și neaua de flori
pictează tomnatic sărutări pe geam
cu mângâieri fierbinți de reci
al fiecărui dezgolit ram.
E dimineață...
Și ceața izbitor de gri
cutremură sufletul unui frunziș
puternic, tăios și în taină,
cu pași repezi, pe furiș.
E soare...
Și petale de liliac
[...] Citește tot
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi e...
Azi e...
Azi e cald... chiar dacă-i dor.
Frunze-s verzi, chiar dacă mor.
Sufletele-s peste tot, chiar și-n coaja unui pom.
Care-i plină de culoare și cu inima-n văpaie.
Azi iubesc.. dar nu un om.
Poți iubi, fără să crezi, personaje din povești.
Ce-s de lună, gri, pictate și plutesc încet, pe șoapte...
Care sunt înmiresmate de tandrele lunii păcate.
Azi e frig.. chiar dacă-i foc.
În privire, în cuvânt și-n destinul nostru sfânt.
Ce-i pictat cu flori din Rai, ce-ți fac viața dulce trai.
Și te îndeamnă să iubești și frumosul să-l trăiești.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Daniela Fărtăiș, adresa este:
