Daniel Branzai

Ego Sum

Ma plec, iubirii pod sa-i fiu,
Mal linga mal sa pot aduce:
Sa pot sa port un suflet viu.
Schimonosit in trup, sunt Cruce.

M-am coborit! Ma dau venind,
Sa umplu golul ce desparte.
venit-am miinile sa-ntind;
Sunt viata ce va ia din moarte.

Mal linga mal, prin drumul nou,
Sunt Cale sa calcati prin Mine,
Sunt Adevar rostit ecou …
Sunt Viata-n punte de suspine.

Veniti! Intrati! Prin rani ce dor,
Sunt Usa plina de iubire.
Sunt si Pastor ce stiu de dor.
Tinjesc si chem. Nu vreti un Mire?

poezie de Daniel Branzai
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izbavire

La ceas tacut, intre pamint si cer,
Cind clopotul tariei amuteste,
Cind valul noptii a-nghetat stingher,
Un gind strain in mine se iveste.

Nu-i gindul meu, il recunosc usor
Din viforul ce mi-l strecoara-n suflet,
Din soapta-i cea vicleana-ncetisor
Intinsa cursa pentru al meu umblet.

La ceas tacut, intre pamint si cer
Ingenunchez tacut si-mi strig durerea:
“Parinte ia-mi Tu teama din ungher
Si-n locul ei asterne Tu tacerea”.

“De-i sufletu-mi Edenul din-nceput,
Si paznic de mai pus peste gradina,
Asculta-mi glasul binecunoscut,
Ce-ti cere-acum sa ma pazesti de vina”.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Branzai
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ma recunosc,ma regasesc

Ma “recunosc”, caci nu ma pot “cunoaste”
Si nu-nteleg, cind Mi-esti necunoscut,
Cind nu Te vad, m-am cufundat in noapte,
Cind Te gasesc, gasesc un inceput.

Ma recunosc in leaganul din casa,
Ma recunosc si-n plins si-n gingurit,
Ma recunosc si-n cel plecat din casa,
Ma recunosc si-n toate m-am gasit.

Dar cine sint, de unde vin si unde,
Spre ce ma-ndrept, spre ce liman m-avint,
Eu nu cunosc si nici nu pot patrunde,
Iar truda mea e goana dupa vint.

Sint fiul ratacit ce-a fost departe,
Fara parinti, far-casa, doar cu chin.
Sint cel ce se pierduse fara moarte,
Strin de toti si siesi tot strain.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Branzai
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt Cel ce sunt

Sunt Piinea vietii ce-am venit sa va ridic din moarte,
Sunt Bob zdrobit si macinat; sunt Cel venit sa poarte.
Sunt Trupul frint si inchinat, sunt Jertfa din altare.
Sunt singe scurs pentru pacat, sunt Miel pentru iertare.

Mincati copii, Mi-e trupul tot ospat de pomenire,
Beti vinul ros’, ca-n singe sfint e sat pentr-omenire.
Mincati si beti, din rani ce mor, luati viata pentru viata,;
Din Leul mort, in stup cuprins, gustati si luati dulceata.

M-am coborit din cer la voi in dar si-n oferire,
Mincati si beti, primiti si luati, sunt pentru ispasire.
Veniti cu toti, sint din destul, e loc pentru oricine.
Eu chem si-astept, iubesc si pling, Ma fring si pentru tine.

Nu vreau sa pierd, vreau sa intorc, sint pentru mintuire,
Sunt Staul pentru cel pierdut, sunt Usa de iubire.
Mi-e trupul frint ca sa intrati si-s stors pentru spalare.
Sunt si Pastor, sunt si Cuvint, sunt pentru inchinare.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Branzai
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!