Lista completă
Mercur
Planetă lentă, capricioasă,
ciupită de vărsat meteoritic precum Luna,
sferă cu suflet greu și inimă de fier,
unde o zi durează cât o lună pe Pământ,
unde nu poți să spui vreodată
"vine ziua" sau "vine noaptea" - sau "pe diseară" -
căci jumătat' din tine arsă-i pe vecii de Soare,
pe când cealaltă parte-ți zace-n gheață și-n veșnic întuneric,
fără ca noaptea neagră să-ți fie luminată de vreo lună...
Sărmană bilă cosmică pustie,
care mereu slăbești, făcându-te din ce în ce mai mică,
cum să-ți opresc slăbirea, căci meteoriții nu-ți îngroașă coaja?
Coboară deocamdată-n visul meu
să plângem împreună de însingurare!...
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Wolfgang Amadeus Mozart (poem)
Pe-un piedestal imperial domnește Mozart...
Din el, izvoare mari de cântece se-mpart
Și viața ne-o inundă-n imense bucurii,
Căci el ne-nalță-n ceruri cu-aripi de melodii.
În fermecatu-i flaut și-n magica-i baghetă
E-un univers feeric și unic pe planetă!
Eroii lui sunt veșnici - cum i-au descris libretul:
Don Juan, Constanța, coruri și Figaro, valetul...
Toți cântă azi pe scene, de peste două veacuri,
Par grațioși, romantici - și-nving orice atacuri,
Iar muzica-i vioaie, cu grații noi, superbe!
Sunt sute de concere, adevărate jerbe...
Sunt elegante toate, cu forțe neștirbite,
Cu timbru dulce, vesel - de-aceea sunt iubite!
Când se va naște iarăși un geniu ca un Zeus,
Care să-l egaleze pe Mozart Amadeus?
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cristian Petru Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerbii
Ca-n vis plutesc prin ierburi de poiene
Cu herbul coarnelor înveșmântate-n rouă,
Ieșind în tainici nopți de sânziene,
Mugindu-și doru-n raza lunii nouă.
Stau florile-aplecate și-i ascultă,
Cununi de tei le plouă pe grumaze;
Hoinari robiți de luna cea ocultă
Li-s ochii plini de lacrimi și de raze.
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străvechiul Tron îndoliat
În memoria Regelui Mihai I
S-a-ndoliat drapelul peste al Țării plai
Și clopotele bat cu dangăt plin de jale,
Căci s-a mutat la ceruri Regele Mihai,
Sfârșindu-și lupta grea din zbuciumata-i cale...
A fost în fruntea Țării un demn conducător;
Respect avea oriunde: și-aici, și la dușmani.
Știa cum să-și impună prezența cu onor
Și își iubea poporul, ca vechii suverani.
Era-nțelept și harnic, lucrând chiar munci de jos
Sau prefera să fie pilot de încercare.
Era-n război sau pace un rege curajos,
Voind să facă Țara puternică și mare.
Dar bolșevicii roșii avură un alt plan
Și cu armata rusă, ei l-au forțat să plece...
Din depărtări, alături ne-a stat an după an,
[...] Citește tot
poezie de Cristian Petru Bălan (8 decembrie 2017)
Adăugat de Cristian Petru Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precursorii și urmașii (O schițare în versuri a istoriei literaturii române)
EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schițare a ei, expusă în numeroase strofe nepretențioase, scrise pe înțelesul tuturor și trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă țară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de față este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulți dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanță națională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.
Arhitecții de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omenești,
S-au născut, trimiși de ceruri, și pe plaiuri românești.
Prima scriere-n română e-a lui NEACȘU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Brașovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinșpe și sfârșea cu douășunu...
"Dau știre Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc și Mehmet din Sofia au pornit..."
Așa scrise NEACȘU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că și mai vechi sunt texte românești care-o s-apară.
Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărți,
Apărură-n largul țării, cât poți urmări pe hărți.
Știm din școli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,
[...] Citește tot
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea nu există nicăieri
Dragostea nu există nicăieri
câtă vreme nu cazi nepregătit într-însa
ca într-un black-hall cosmic
care te absoarbe puternic pentru a te expulza
în alte dimensiuni spirituale
pe care le confunzi cu paradisul
deseori nefolositor ție întru totul,
dar un bun salvator pe moment,
lăsându-ți impresia că ești acolo un biet cobai rătăcit
în capcanele mirajelor
ce zboară amețitoare în jurul tău
spre a te convinge că ai fost un intrus atemporal
tolerat într-un spațiu
care nu te aștepta neapărat pe tine...
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu răni, m-am rupt din Țară...
Cu răni, m-am rupt din Țară, din munți și din izvoare,
Târâș mă duce dorul prin dealuri și câmpii.
Cu umbrele de nori plutesc pe-a ei răzoare
Și-i sorb în piept parfumul din lunci, din flori, din vii...
Orice amurg mi-aduce zvon de tălăngi duioase
Sosind din depărtări prin brize de ocean,
Iar stelele-mi pulsează ecouri luminoase
De cânt de ciocârlie, de doine cu alean.
E taina grea pe care doar gândul meu o știe,
Drapelul tricolor și-o casă dintr-un crâng,
O salcie pletoasă pitită într-o vie
Și-o lacrimă ascunsă sub crengile ce plâng...
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturia scrisă
Eu văd și cred că ființa ta senină
S-a-nchis de multe suferinți trăite
Și arde-ascuns în jaruri de lumină
Și-n mistuirea ta pot fi și eu de vină,
C-am fost inert la jertfele-ți tacite.
Dar azi sunt umbra simțurilor tale
Și vin să te înalț fără zăbavă,
C-am fost sortit să te-ntâlnesc în cale
Să te ridic pe tronuri triumfale,
Să fii regina mea de-aprinsă slavă...
Și-astfel mi-ai devenit stăpână mie,
Iubindu-mă cum te iubesc și eu,
Căci veșniciei i-ai pus temelie
Atuncea când mi-ai scris pe o hârtie:
"În veci voi fi a ta, stăpânul meu!"
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privirea ta de înger
Privirea ta de înger e marea mea durere,
Crepusculul de flăcări și zarea tremurând,
Și roua de pe lujer, și liniștea ce-mi piere
Un freamăt sunt, un cântec ce-mi intră-n piept, pe rând...
Simțirea mea e-un viscol, voința mea se-nclină;
Fără să vrei, din mine începi să mă alungi,
Dar mă întorc la maluri în vechea mea tulpină,
Și-n noi nuntirea albă aprinde raze lungi.
Acum, supus iubirii, mă dărui fără teamă,
Statornic ca un munte cu miez aurifer,
Te-aștept în mari altare de nori, care te cheamă
Să-mi juri că-mi ești stăpână pe robu-ți auster...
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actualități istorice
Sub lumânări plăpânde și gata să se stingă,
S-au scris istorii brave de cronicari cinstiți,
Spunând tot adevărul lăsat să se distingă,
Dar asta-a fost odată, cum azi n-o să-ntâlniți!
Căci astăzi autorii ce fabrică istorii
Adună numai fapte slujind partidul lor
Și-amestecă-adevărul cu date peremptorii
Sub raze verzi sau roșii, nicicum de tricolor...
La fel cu-acești istorici ni-s azi politicienii...
De unde-apar grămadă, că-s mulți în acești ani?
Patriotarzi cu-ambiții ce vor s-apară genii -
Dar noi la toți le spunem: "Nu faceți nici doi bani!"
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Cristian Petru Bălan, adresa este:
