Lista completă, pagina 23
Bărbații care se descurcă cel mai bine cu femeile sunt aceiași care știu cum să se descurce și fără ele.
citat clasic din Charles Baudelaire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Charles Baudelaire despre superlative, despre femei și bărbați, despre femei sau despre bărbați
- artă
- Ce este arta? Prostituție.
definiție clasică de Charles Baudelaire
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Charles Baudelaire despre artă sau despre prostituție
Vrăjmașul [L'ennemi]
Tinerețea mi-a fost o sumbră furtună
Străbătută pe-alocuri de raze de sori;
Ploi și tunete-apoi au lovit împreună
Și-au pierit din grădină și fructe și flori.
A ideilor toamnă am atins de îndată,
Și cu sapa și grebla la muncă m-avânt
Pentru a lua înapoi glia mea inundată
Unde apa a ros găuri mari, de mormânt.
Oare florile noi și pline de vrajă
Vor găsi-n acest sol spălat ca o plajă
O tainică hrană ce-aduce vigoare?
Dar, vai! Timpul viața încet o răpește
Vrăjmașul în inimi ne macină tare,
Cu sângele nostru puterea-și sporește!
poezie de Charles Baudelaire, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Charles Baudelaire despre flori, despre viață, despre toamnă, despre tinerețe, despre timp, despre sânge sau despre muncă
Frumusețea [La beauté]
Muritori, sunt frumoasă! un vis împietrit,
Sânul meu, unde toți au jelit cu regret
E făcut să inspire un amor de poet
Ca materia, mut și etern, infinit.
Eu tronez în azur ca un sfinx nepătruns
Unesc inima pură cu a lebedei nea;
Și urăsc tot ce linii din loc va mișca,
Niciodată n-am râs, niciodată n-am plâns.
Iar poeții, văzând cum mă îngâmf tot mereu
Inspirată de orice edificiu măreț,
Zi de zi, an de an, cerceta-vor din greu;
Fiindcă eu, să inspir orice-amant nătăfleț,
Am oglinzi ce fac totul să pară frumos:
Ochii mei, mari și veșnici, cu aspect luminos!
poezie de Charles Baudelaire, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- Charles Baudelaire despre frumusețe
- despre poezie
- despre visare
- despre râs
- despre plâns
- despre ochi
- despre lumină
- despre inimă
Armonia serii [Harmonie du soir]
Sunt vremuri când vibrând pe-a lor tulpină
Florile dau vapori ca o cățuie;
Miros, rumori, se-nvârt și-n aer suie;
Vals trist, nebun, când seara e senină!
Florile dau vapori ca o cățuie;
Și scripca parcă plânge și suspină;
Vals trist, nebun, când seara e senină!
Și cerul pare-o tavă de tămâie.
Și scripca parcă plânge și suspină,
Inima-n vid nu vrea să se încuie!
Și cerul pare-o tavă de tămâie;
Se îneacă-n sânge-a soarelui lumină.
Inima-n vid nu vrea să se încuie,
Căci de vestigii din trecut e plină!
Se îneacă-n sânge-a soarelui lumină
Și-n mintea mea lucești ca o statuie!
poezie de Charles Baudelaire, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Charles Baudelaire despre seară, despre tristețe, despre trecut, despre sculptură sau despre nebunie
Peisaj [Paysage]
Eu vreau, pentru-a scrie curate elogii,
Să dorm lângă cer, cum fac astrologii,
Și stând lângă turle, ca-n vis să mă încânt
De imnuri solemne purtate de vânt.
Cu capul în mâini, din mansarda înaltă,
Să văd clar studioul cum cântă și saltă;
Și turnuri și coșuri catarge moderne,
Și ceruri înalte cu vise eterne.
Ce fain e prin ceață să vezi bolta albastră
Și-o stea cum se naște, și-o lampă-n fereastră,
Cum râuri de smoală în ceruri se urcă,
Iar palida lună o vrajă aruncă.
Dar vara și toamna vor trece fugare,
Și iarna când vine cu dalba-i ninsoare,
Cu ușile închise și storuri lăsate
În noapte-mi voi face mărețe palate.
Și-apoi voi visa orizontul albastru,
Grădini și fântâni din gips și-alabastru,
Săruturi și păsări cântând dimineață,
[...] Citește tot
poezie de Charles Baudelaire, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Charles Baudelaire despre înălțime, despre albastru, despre vânt, despre sărut sau despre somn
Bijuteriile [Les bijoux]
Draga mea era goală, și să-mi cânte în strună
A păstrat pe-a sa piele sunătoare podoabe,
Prin a lor opulență ea părea o stăpână
Cum erau în vechime a Maurilor roabe.
Când dansează, se-aude sunet viu și sarcastic,
Iar metalul și piatra, cu luciri cristaline,
În extaz mă aruncă și îmi place fantastic
Când lumină și sunet se amestecă bine.
Deci stătea tolănită și simțea desfătarea
Surâdea relaxată pe înalta dormeză
Și iubirea-mi simțea, delicată ca marea,
Cum se-nalță spre ea ca un val spre faleză.
Ca o blândă tigroaică, mă privea insistentă
Visătoare, pierdută, încerca multe poze,
Și a ei inocență, și-a ei poftă ferventă
Aduceau un nou farmec printre metemorfoze;
[...] Citește tot
poezie de Charles Baudelaire, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Charles Baudelaire despre sâni, despre sunet sau despre suflet
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Charles Baudelaire, adresa este: