Lista completă
Carnavalul
I
Începe carnavalul! și-n salele bogate
Se cerc artiști și muzici plăceri mai noi s-arate,
În nouă veselii!
O! ce de griji acuma la nouă toalete!
Ce visuri dulci, frumoase, în junele cochete!
Ce mii de bucurii!
Fetița tot visează la flori, l-a ei ghirlantă,
La gaza cea subțire, la rochia-i elegantă
Și la ai ei cercei;
Gândește la răspunsuri, la grații, la cuvinte;
Își râde în oglindă de loc ce-și pune-n minte
Ceva ce-i place ei.
Corsetul aci-și pune; își cearcă iar rochița,
Pandlica care-o prinde, - săracă copilița!
Viața-i e romanț!
O! cât a să mai joace! Ce bine a să-i vie
[...] Citește tot
poezie de Cezar Bolliac
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deșertul mi-e o lume
Deșertul mi-e o lume, cu chipul tău de față,
Și lumea mi-e deșertă când vei să nu trăiesc.
În tine mi-am speranța, în tine am viață,
Și fără tine toate sunt negre, le urăsc;
Dar mi-ești etern de față, ș-etern sunt fericit.
De sunt în adunare și saltă veselia,
Când danțul se răpede pe pasuri de zefir,
Când nimfe trec, aleargă, aleargă bucuria,
De ești ori nu cu mine, te-aduce-al meu delir
Și ești etern în minte-mi, ș-etern sunt fericit.
Ș-atuncea, ca un geniu, ca vie zeitate,
Cu păru-ți cel de aur în unde resfirat,
Într-o mulțime rece, faci pieptul meu a bate;
Prin ceruri zbor atuncea, și raiul am aflat,
Și mi-ești etern de față, ș-etern sunt fericit.
poezie de Cezar Bolliac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zburătorul
"De ce slăbești, copilă?
De ce-ai îngălbenit?
De ce de joc ți-e silă
Ș-atât te-ai ofilit?
Te știu de vorbitoare,
La danțuri tu-ncepeai,
Și noaptea-n șezătoare
Pe toate le-ntreceai.
De ce d-a ta cosiță
Acum tu nu-ngrijești?
Spune-mi, spune-mi fetiță,
Ce ai de pătimești?
Ce, tată-tău te bate?
Îl știu a te iubi.
Au va în alte sate
A te căsători?
[...] Citește tot
poezie de Cezar Bolliac din Din poeziile lui Kesar Boliak (1843)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!

Da, am zis-o și o voi repeta până voi putea fi auzit, că misiunea noastră este să dăm științelor arheologice pe omul Carpaților preistoric, anteistoric.
citat din Cezar Bolliac
Adăugat de Simona E
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sila
Era o iarnă aspră ș-o noapte ce-ngrozește,
Și crivățul, cu viscol, mugea precum mugește
Un taur ce-a rănit.
Într-un cătun de laturi a unui sat mai mare,
O rază îngînată de slabă luminare
Subt un troian albit.
Troianul era casă, cășcioară locuită,
Ce-i astupa nemeții intrarea umilită
Bordei de muncitor;
Și raza îngânată venea dintr-o lumină
D-o flacără-n cenușă ce vălvăia în tină
Pe un uscat cotor.
Cu furcile în brâne, cu fețele voioase,
Întind cât pot cu fusul din caiere stufoase
Două femei cântând.
Bătrână este una, ca iarna de albită,
Iar alta este jună, bălaie și iubită
De câți o văd râzând.
[...] Citește tot
poezie de Cezar Bolliac din Poezii nouă (4 ianuarie 1840)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!

Și ce-ar fi poezia?
I. Și ce-ar fi poezia
Când n-ar fi frumusețea?
Ce-ar fi ș-un muritor
Când n-ar simți amor;
Ce-ar fi și veselia
Când n-ar fi tinerețea;
Ce-ar fi niște comori
La cei din închisori;
Ce-ar fi mărețul soare
La cel ce vederi n-are
Sau geme-n chinuiri;
Ce-ar fi o moștenire,
Ce-ar fi o fericire,
Ce-ar fi a ta iubire
La cel fără simțiri.
II. Albastra ta privire
E-atât d-atingătoare,
Ca și un cer senin
Ce scoate un suspin
[...] Citește tot
poezie de Cezar Bolliac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A trecut vremea Petrarcilor, domnilor poeți! Veacu cere înaintare, propaganda ideii cei mari, propaganda șarităței cei adevărate și care ne lipsește cu totul. Formați societăți, declarați, scriți, lăudați, satirați, puneți în lucrare toate restorturile intelectuale și morale, și robia cade, căci e căzută pe jumătate, și domneavoastră veți fi binecuvântați de generațiile viitoare ca niște adevărați apostoli ai misiei cerești, ai frăției și ai libertății.
Cezar Bolliac în Foaie pentru minte, inimă și literatură - Către scriitorii noștri (1844)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet
Din zi în zi mai tristă, sărmană Românie;
De două veacuri jalea îți crește ne-ncetat!
Traian se miră, plânge, privește-a ta câmpie
Ce-o știe câmp, odată de Acvil-apărat.
O! Tristă-i suvenirea la cei în agonie!
Amar e când te doare, să vezi că-ești împilat,
Să-neci a tale lacrămi; să vii, cu bucurie,
A săruta și mâna ce știi că te-a trădat!
Pe cine aștepți oare s-aline-a ta durere?
Pe-acela ce te suge? te calcă în picere?
Pe cei carii te-ar vinde de mii de ori p-un tron?
Te amăgești!... Dar, află și crede în tăcere:
Oricare slăbiciune în chinuri ia putere...
În fiare crește iute vârtutea lui Samson!
sonet de Cezar Bolliac (1839)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zdrobită geme inima-n mine
Zdrobită geme inima-n mine;
În flăcări, chinuri arz ne-ncetat;
Viața-mi toată o am în tine,
Dar tu de mine te-ai depărtat.
Ești tu o fee? Ești zeitate?
Sau, ca iubirea, vii a-ncălzi
Un suflet rece ce nu mai bate,
În noaptea urii din zi cu zi?
De ești aproape, pieptu-mi palpită;
De ești de față, eu mă uimesc;
La glasu-ți mintea îmi e răpită;
Dar mi-ești străină, și mă-ngrozesc...
Deștept, în somnu-mi chipu-ți e-n mine;
Mă uit la lume, și, ca străin,
Reviu în sine-mi, trăiesc în tine,
Le las pe toate, de tine plin.
[...] Citește tot
poezie de Cezar Bolliac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai vrea, precum se vede, să-ți mai aduci aminte
Ai vrea, precum se vede, să-ți mai aduci aminte
D-acea miniatură a sexului frumos,
D-a ei vioiciune, spirituasele-i cuvinte,
D-ocheada cea focoasă din ochiu-i amoros;
De ochii ei cei negri ce-ar sparge o-ntristare
A lumii toată în doliu, d-acel surâs ceresc
Ce veselește lumea ca ziua de sărbare,
De gestele-i vioaie și timbrul îngeresc;
De buclel-ebenine, lucioase și flotânde
Pe sânul d-alabastru, ca aripe de corbi
Ce fâlfâie pe bruma ninsorilor căzânde
Cu toată răsuflarea-i ce tu în drag absorbi?
Pleca când am văzut-o, și tremuram de frică;
Căci inima-mi sta gata cu dânsa a zbura.
Purta pe piept o cruce, o cruce mititica,
Pe care și evreii părea c-ar săruta.
poezie de Cezar Bolliac (26 mai 1840)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Cezar Bolliac, adresa este:
