Index și topuri | Albume cu personalități | Albume cu vedete | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Camelia Radulian

Lista completă

Îmi beau ultima umbră

Îmi beau ultima umbră, cum toate s-au dus
două drumuri, doi spini, două nopți, trei tăceri
două zile de azi peste ziua de ieri
și o roată scrâșnind la apus.

Râd cu hohot. Sunt liber! Ce viscol, ce ger
e-n paharele noastre, ce îngeri și cai
ropotesc peste coastele mele și vai!
ninge năprasnic de ieri...

Nu mai vreau să te știu, e târziu și oricum
îmi e bine așa, e înalt și pustiu
Îmi e-n golul de tine prea mult și prea viu
Îmi e-n golul de tine precum...
Poate mâine, sau nu, poate azi voi uita
să te vreau, să te scriu, să nimic, să rânjesc
într-un lup ostenit să-nțeleg că trăiesc
Ce prostii mai gândesc! Hai, mai bea!

Îmi beau umbra din zile. Și totuși tot nu

[...] Citește tot

poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Oglinzi vol.2: Orasul unde tace Dumnezeu" de Camelia Radulian este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -28.00- 26.60 lei.

Femeia de lut

Icoane pustii ard în nopți de-odinioară
Ce frumoasă eram, vine iarna tăcut;
Cu obrazul de măr, cu mijlocul vioară
De jăratec femeie, femeie de lut.
Ce frumoasă-am fost eu, numai eu mai țin minte
Vine vremea să uit, vine vremea să tac.
Cresc în suflet poveri, nerostite cuvinte,
Cu inelul din deget nu mai știu ce să fac.
Cum și lacrima-n ochi se vestește bătrână
Și zadarnic veșmânt port pe trupul sărac,
Un defunct giuvaer mai veghează pe mână
Bătrâneți care n-au pe pământ niciun leac.
Primăvară cândva, azi doar candelă ninsă,
Foșnitoare aramă, nu mai am niciun rost.
Înainte poveri, înapoi vreme stinsă:
Vine iarna tăcut. Ce frumoasă am fost...

poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Leagă, Doamne

Leagă, Doamne, vântu-n iesle
și mă-ncuie-ntr-o copită
cu cinci maici de crânguri murge
și cu jar trosnind sub plită;
Doamne, de-un potop frumos
cu doi miei de câmp de mure
leagă ochii mei să-ndure
dorul ei de vin lutos

Leagă-mă de mine, Doamne
cu tăciune stins pe râuri
cum și ea pe greabăn frâuri
mi-a tot pus din colț de ochi
și mi-a răsucit prin oase
verzi spărturi de lemne coapte
și-mi tot rupe și-mi tot coase
ploi de ea prin mâl de nopți.

Leagă-mă ca pe o toamnă
de un stâlp de mânăstire

[...] Citește tot

poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Camelia RadulianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fulg de zăpezi pe o bască

Și, parcă văd, ploua cu gust de lichior
pe stradă fetele aveau picior de gazelă și gol
un picior de iarbă, unul de floare
traversau sigurătatea mea mare.

Parcă și simt, era o noapte adâncă
cu iz de oțet și speluncă
Dacă știi să taci, nu ești pierdut
dacă știi să uiți, nu te-a durut.

Dar parcă și ningea, dacă bine mai știu,
cu litere mici dintr-un pardesiu
sau poate era un sicriu, sau un șuriu,
dacă bine mai știu.
Gura mea, pesemne, încerca să vorbească
botul iezilor încerca să mă pască.
Botul iezilor încerca să mă pască....

Viața aceea, fulg de zăpezi pe o bască.

poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă adun

încă de dimineață pornesc truda
mă adun de pe jos
bucată cu bucată
așa risipită cum sunt
în o mie de mărgele, o mie de petice,
pietre îngrozitor de triste
câteva fete culegând smochine pe malul Dunării
frunze
și acest aer în ștreang
ah, zeilor, el e singurul bărbat pe care l-am iubit

aș întreba cât costă viața în care nu aș fi intrat niciodată
dacă îmi erai atât de puțin
dar nu mai am pe cine
e un octombrie surd,
zidul din care cad
are cărămizi foarte singure

eu nu știu să lipesc scrisori,
nu știu să lipesc prăpăstii,

[...] Citește tot

poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Colindul bradului

Ninsă ramură de brad,
În genunchi la tine cad
Să ma ierți de te-oi tăia
Și te-oi duce-n casa mea,
Căci te voi împodobi
Pentru cea mai sfântă zi,
Căci te voi încununa
Pentru pruncul Mesia...

poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dragostea e tandră

Înfloream ca trandafirii sub mușcături
ne străpungeam cu dinții
ne sfâșiam
ne amestecam
ne adoram

eram toată doar tu
tot erai
doar eu

dar
abia atunci când
mi-ai desfăcut pumnul
mi-ai descleștat degetele
ți-ai așezat încet obrazul în palma mea
și mi-ai sărutat ușor linia vieții,
abia atunci
am numărat în gând
prima zi
de dragoste

poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ei vin plecând

Se coace grâul pe sub amintiri,
se face fum țărâna din copite
Sub trestii albe, mame adumbrite
și tați de lut - sub trandafiri.
Și-atâta dor e-n ziduri, că te miri
cum mai e loc în aer să nu doară
Pe masa lor - doar un adânc de ceară
și pașii nimănui sub tei subțiri...

Tăcând frumos, ca visul îi mai simți
cu degete de aer, peste vânt,
scriind scrisori cu dangăt de pământ
Si tu adormi, și vrei să te mai minți
că-n colbul vieții, răscoliți de nori,
părinții întorc timpul, rând pe rând,
și apa din izvoare, așteptând
să-și spele părul veșted în ninsori.

poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Femeie

Femeie,
Dumnezeu te-a învelit într-un zâmbet peltic
aproape prea mic, cum să zic
îți ies de sub el umerii strâmți, visul șăgalnic, șalul
cum glezna-ți răsare din valul
mieriu și turbat,
ne-nsurat
și-un călcâi de cuvânt mai răsare
din apa aceea de mare
despre care-am vorbit.

Mereu ajunge la tine
cuvântul meu străveziu,
(poartă palton aiurit, fistichiu, vinețiu
intră pe ușă, lasă afară
o juma' de țigară, un arcuș amețit
de vioară
și o mie de frați
tremurați, asudați, stâmpărați)

[...] Citește tot

poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să mai aduc în casă o ninsoare

Să mai aduc în casă o ninsoare
Mai lasă-mi Doamne timp și doar un brad
Să-i spăl omături aspre pe picioare,
Să-i cer iertare și să-i fiu toiag.

Mai lasă-mi timp de timpul care pleacă
Și vine doar cât ar trăi un vis
Să-i fiu opaiț în nopți de promoroacă
Și-obrazul să mi-l duc într-un cais.

Mai lasă-mi Doamne-atât, încă o iarnă
Cu viscol lung și perne puse-n geam
Cu mere amețite de povara
Zăpezilor trosnind în vechiul ram.

Și dacă mă auzi de printre friguri,
Bătrânii-mi, Doamne, să mai stea în prag
Să înflorească lemnele din linguri
Și frunze vechi să intre-n vechiul fag.

poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 3 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Camelia Radulian, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!