Lista completă
Viața este un poem neterminat
Casa părintească este rădăcina rădăcinilor mele;
Acolo, copilăria mi-a întins mâinile pentru despărțire.
Timpul insista să trec în vremurile următoare,
Am trecut până m-am îndepărtat de părinți.
Nu știu cum e Paradisul, dar inima lui
A rămas în sufletele părinților mei.
Ridurile lor sunt nevăzute,
Ca multe altele,
De parcă ar avea tâmplele de piatră.
Cât despre tata,
Nu l-a surprins nici moartea:
Avea brațele însângerate de maci și spice.
În palmele lui creștea grâul ca o pâine dospită
Pentru iertarea morților noștri.
Era la fel ca mai nainte;
Zâmbea în ruga lui tăcută,
Călca peste morminte.
Camelia Oprița în Cuvântul deschide gândul omului
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Camelia Oprița despre moarte, despre viață, despre tăcere, despre timp sau despre suflet
Copilăria asta e un fluture...
Să se facă repede copilărie,
cât ar bate trei orologii
cu douăsprezece aripi de pegași în cetatea norilor,
să se prefacă zăpezile în armăsari de foc.
Copilăria asta e un fluture
urcat în fulgerul tânăr,
amestec de primăvară și lumină între flori.
A fi copil e înger la ureche.
Atunci ce rost mai are orizontul
sau râul cu un singur mal?
Că s-a întâmplat să-mi văd aripile în oglinda apelor.
Am trecut de toamna cu buzele de mere roșii,
Jumătate floare, jumătate grăunte de rouă,
plutesc în armura soarelui.
Se-ntâmplă, că s-a întâmplat să mă fac fluture
de la inimă în jos,
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița (30 august 2017)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Această poezie a fost selectată Poezia zilei pe 9 aprilie 2019.
Vezi și Camelia Oprița despre copilărie, despre flori, despre aripi, despre îngeri sau despre zăpadă
Tăcerea - Singurul răspuns ce știu să-l dau
Omul l-a îndepărtat pe Dumnezeu din slava minții rătăcind cu pași înzăpeziți în amarul vremii, în tacere...
Există o liniște a cerului înainte de furtună,
una a pădurilor înainte de a-și prinde amurgul în crengi,
a mării când își arată smaraldul pe chipul soarelui.
Dar niciodată o tăcere a gândurilor, întinzându-se cu aripile sale să cuprindă totul în miezul vieții.
Tăcerea tuturor tăcerilor există în puterea de a iubi fără cuvinte, dar care cere să fie auzită cu sufletul.
Camelia Oprița în Enigmele sufletului
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Camelia Oprița despre religie, despre iubire, despre gânduri, despre existență sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Pasiunile înflăcărate ale iubirii clocotesc în mulți oameni, însă doar cei puternici găsesc tăria de a se ridica și reveni cu tot întregul în atracția irezistibilă a vieții. Este posibil ca orice existență să-și găsească locul într-o tentație: omul să devină energia unei stele cu răspundere în evoluția continuă a universului. El își poate îmbunătăți existența, dar nu poate schimba destinul după voia și pofta lui.
Camelia Oprița în Se poate la fel de bine ca soarta omului să fie un joc al stelelor pe cer
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Camelia Oprița despre stele sau despre schimbare
* * *
Dumnezeu este artistul care face ca lumea să fie prezentă
în mugurii culorilor, în vatra clipelor, în lemnul pădurilor;
Expresia Lui este scânteia care se ridică din țărână ca o minune fără veșminte
în inima fiecărui muritor iubirea...
poezie de Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Această poezie a fost selectată Poezia zilei pe 17 iulie 2019.
Vezi și Camelia Oprița despre inimă sau despre Dumnezeu
Alegerea între bine și rău este de obicei destul de ușoară, dar să renunți la dragoste... nu știm cum se face. Iubirea adevarată este un dar de la Dumnezeu, într-adevăr este Dumnezeu. Dragostea perfectă vine de la El și numai prin rugăciune este obținută.
Camelia Oprița în Universul Iubirii
Adăugat de Ștefan Radu Mușat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilăria era în fiecare fluture de zăpadă
Revărsarea lină a ninsorii
este o continuă alunecare a visului.
Urc pe fiecare fulg care coboară
până la prima ninsoare a copilăriei...
Acolo mi-am regăsit săniuța...
ruginise...
Ulița cu garduri de lemn
era neumblată.
Copilăria era în fiecare fluture de zăpadă.
M-am grăbit să întâmpin soarele,
răscolind bolțile nalte ale cerului
în căutarea copilăriei.
Aer e timpul nevăzut ce bate în turnul
de cărbune al artistului.
N-am uitat cât de mult m-a durut
un refren abandonat, în stare de funcționare.
Cheltuim energie pentru a îndura
anumite situații, considerând că
suntem puternici, când cea mai potrivita
alegere pe care o putem face este
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din Universul Iubirii (6 decembrie 2018)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Camelia Oprița despre Soare, despre întuneric sau despre visare
Viața este un poem neterminat
Camelia Oprița în Cuvântul deschide gândul omului (8 mai 2019)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
- Dumnezeu
- Dumnezeu este Perfecțiunea și Măreția de la porțile universului.
definiție de Camelia Oprița în La porțile universului (1 februarie 2019)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea adevărată creează timpul stăpânit de netimp; este rafinamentul fără egal al visului ce alcătuiește sufletul până în adâncuri.
Camelia Oprița în Cred că dragostea adevărată creează un armistițiu cu moartea
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Camelia Oprița despre adevăr
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Camelia Oprița, adresa este: