Lista completă
Iubita - în straie albastre
Iubito, chiar de tu nu ești cu mine,
Eu sunt și-n vis și-n lumea ta - cu tine.
Acolo unde, tu, îți îndrepți pasul,
Eu te urmez cu inima, cu glasul.
De ești acasă, sunt cu tine acasă
Și aș vrea să plec, dar ochii-ți nu mă lasă
Căci ochii tăi îmi țintuiesc privirea,
Atât de-aprins, încât, mă pierd cu firea.
Când ești plecată, dusă, prea departe,
Mi-e inima-nghețată, ca de moarte.
În noapte, te visez în straie-albastre
Cum zbori, cu mine-alături, printre astre.
Cătând, de zor, în galaxia vastă,
Să-aflăm pe unde-așteaptă steaua noastră
Să adăstăm pe ea în veșnicie
Doar noi s-o locuim, stând în pustie
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- Boris Ioachim despre visare
- despre iubire
- despre timp
- despre stele
- despre muzică
- despre albastru
- despre zile
- despre zbor
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Alean de toamnă
În seara vânătă de toamnă -
Sărută-mi ochii umezi, doamnă
Căci vin spre mine, fără nume
Gândiri despre sfârșit de lume.
Și simt în piept tot plumbul lumii
Și aud tăcerea grea a humii.
Aud cum plâng copaci în toamnă
Sărută-mă pe suflet, doamnă.
Prohodul frunzelor mă frânge
Și plânsul lor - în mine plânge.
Când văd cocori cum cârduri pleacă
Sărută-mi fruntea ce se-apleacă.
Cu vântul ce miroase-a moarte
Simt cum tristeți vin de departe
O, dulce doamnă, de-ai putea
Vreau să-mi săruți tristețea grea.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Vezi și următoarele:
- Boris Ioachim despre plâns
- despre vânt
- despre tristețe
- despre sărut
- despre copaci
- despre zăpadă
- despre tăcere
- despre toamnă
- despre suflet
Îndoială
Că ne-am iubit nu-i nici o îndoială
Că ne iubim ne îndoim puțin...
Căci poate că stupida plictiseală
Ne-a strecurat în suflete venin.
În veacul strâmb și plin de umilințe
Și ros de piedici și-ncercări grotești,
Lipsit de sensuri, taine și credințe
E tot mai greu și tragic să iubești.
Și totuși, plin mi-e sufletul de tine
Iar inima mea bate-n pieptul tău...
Dar nu mai știu de asta-i rău sau bine
Și tot mai des mă simt meschin și rău.
Mă arde-n noapte aspra întrebare
De-i dragoste-ntre noi sau doar un joc...
De nu cumva ne mințim cu ardoare
Și-i așteptăm sfârșitului soroc.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Boris Ioachim despre minciună sau despre sfârșit
Primăvară
Ghicește-se prin strai de ceață
Un fir de aur surâzând...
Cu barba-i strălucind de gheață
S-a trezit streșina plângând.
Se simte miros de pădure
Mireasmă reavănă de lut -
Și plâng și dealurile sure,
Iar muguri mustăcesc tăcut.
Se azvârl din cuiburi vrăbii calde
Prin ceața deasă chicotind
Veni-va vremea să se scalde
În praf de țărnă dogorind.
E un soi de tandră veselie
Prin curțile mustind de glod...
Iar s-aud triluri pe câmpie
Și vântul suflă mai slobod.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Boris Ioachim despre primăvară, despre vrăbii, despre verde, despre uitare sau despre păduri
Imn iubirii
Viața, pân' la urmă, e doar scrum,
E, mai mult, cădere și-njosire...
Poți trăi oriunde și oricum
Dar nu poți trăi fără iubire.
Un copil privește-n viitor,
Un bătrân scrutează-n amintire...
Poți trăi plenar sau fără spor
Dar nu poți trăi fără iubire.
Anotimpurile-ți pot fi reci,
Sau scăldate-n caldă strălucire...
Poți trăi plângând, sau să petreci
Dar nu poți trăi fără iubire.
În colibă viața poți să-ți duci,
Ca un câine, poți lătra-n neștire...
Pe cărări greșite poți s-apuci
Dar nu poți trăi fără iubire.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Boris Ioachim despre viață, despre văi, despre viitor, despre prăpăstii, despre prietenie sau despre nori
Iubire fără destinatar
Iubirea mea-i fără adresă
N-ai vrea să-i fii destinatar?
Hai, prinde-mi sufletul în lesă
Și nu-l lăsa să fugă iar.
Căci stingherit și ros de teamă
Mi-e sufletul copil proscris
Când mierea zilei se destramă
S-ar aciua la tine-n vis.
S-ar cuibări întru pojarul
Sânilor tăi ca două Luni...
Sorbindu-le, flămând, nectarul
Ar deveni prieteni buni.
Și răsfățată de șoptirea
Acestui suflet, dulcea mea,
Pe dată ți-ar răni privirea
Din crugul cerului o stea.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Boris Ioachim despre trup și suflet sau despre plumb
Crizantemă floarea deznădejdii...
Crizantemă floarea deznădejdii
Cu parfumul tău trist și amar
Că-i aproape răsuflarea iernii
Îmi aduci aminte iar și iar.
Floare enigmatică și pură,
Palid semn al verii ce s-a dus
Spune-mi, de ce-n lumea asta dură
Nici tandreți nici sentimente nu-s?
Tu, regina frunzelor de-aramă,
Tu, cea sărutată de zăpezi,
Spune-mi de ce sunt cuprins de teamă
Când s-așterne bruma prin livezi.
Crizantemă floare solitară
Tu, ce înflorești când pomii mor,
De ce mă cuprinde-n fapt de seară
De trecutul mort atâta dor?
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Boris Ioachim despre moarte, despre ger, despre dor sau despre trecut
Iubește-mă-n octombrie...
Iubește-mă-n octombrie, străino,
-Că în noiembrie deja-i târziu
Fii pentru mine primăvara iernii
Și eu o umbră, poate, c-o să-ți fiu.
Alintă-mă în toamna desfrânată,
Ce chiuie în aburi dulci de must
Ca-n lumea asta, de putere beată,
Iubirea să nu pară-un sentiment vetust.
Iubește-mă cu teamă și ardoare
Căci zguri de plumb răsar pe veac...
Fii elixir speranței care moare
Ca eu tristeții tale să-i fiu leac.
Apari duios din ceața ruginie,
Cu părul tău, de toamne răvășit,
Iubirea ta molcomă și târzie
Să-nvioreze sufletu-mi sfârșit.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Boris Ioachim despre păr
Mai spune-mi vorbe de iubire...
Mai spune-mi, fată, vorbe de iubire
Căci tinerețea mi s-a risipit...
Și, astfel, tu, frumoaso, dă-mi de știre
Că încă mai sunt viu și n-am murit.
Te uită, tâmplele, de mult mi-s ninse
Și riduri, lângă ochii-mi triști, se strâng...
Luminile sub pleoapa lor sunt stinse
Și-n suflet, aspre toamne, îmi tot plâng.
Ușor e să rostești că tinerețea
E doar un vis plin de deșertăciuni...
De-abia când dă târcoale bătrânețea
Descoperi ale ei preadulci minuni.
Căci, ce-ar putea mai minunat să fie,
Decât visări-duium să tot urzești?!
Când boarea tinereții îți adie
Prin suflet și doar măreții tânjești?
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Boris Ioachim despre tinerețe, despre râs sau despre flori
Noiembrie
Noiembrie și-a pus amprenta
Pe oameni, câmpuri și copaci...
Aș îndrăzni să-ntreb, iubito,
Cu glas de brumă: "ce mai faci?"
Privești pe geam copaci scheletici,
Sau sub povara toamnei taci?
Ori, înfrângând răceala brumei,
Prin parc, pe frunze moarte calci?
Eu? Stau privind strada pustie
Albită de-al brumei argint...
Și primăvară-aș vrea să fie
Și-ncerc mireasma să i-o simt.
Dar vântul rece-mi dă de veste
- Cu sârg, să-mi spulbere visări
Că nori, cu mohorâte creste,
Mi-aduce dinspre alte zări.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Boris Ioachim despre inimă
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Boris Ioachim, adresa este: