Bianca Crăciun

Odată cu trecerea timpului, pierd oameni. Mi se ofilesc florile, rămâne doar uscăciune.

Bianca Crăciun
Adăugat de Bianca Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când viaţa îţi întoarce spatele şi te târâie dupa ea, nu-ţi mai rămâne decât să speri că i se va face milă şi se va întoarce cu faţa către tine să te îmbrăţişeze şi să-ţi mângâie rănile.

Bianca Crăciun (6 februarie 2014)
Adăugat de Bianca Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt bărbaţi ca otrava pentru sufletul unei femei şi otrava-i gustoasa până să te nimicească. Ca soarele.. primăvara te mângâie, vara te arde, toamna te zgârie şi iarna te muşcă... aduni răni. Şi apoi iar vine primăvara de te mângâie, şi rănile te ustură... vara te arde şi îţi curge sânge, toamna şi iarna se repetă povestea. Asta-i dragostea cu omul nepotrivit.

citat din Bianca Crăciun (13 februarie 2016)
Adăugat de Puffasss
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafea de orz

Astazi sunt fericita,
dar asta nu mai tine mult
caci dimineata-i trecatoare
si sufletul nu se mai scalda in racoare.
Astazi voi plange,
caci am nevoie de apa
pentru florile din suflet
sa le ajut sa creasca.
Astazi voi plange,
pentru iubirea neimpartasita,
pentru reprosurile neoprite,
pentru defectele noastre.
Si nu voi mai rade,
caci o sa plang destul
cat sa-mi sterg fericirea
si sa alerg pe cacari cu spini.
Voi plange,
simt lacrimile-n ceasca,
se-neaca in cafeaua mea-
de orz.

poezie de Bianca Crăciun (7 august 2015)
Adăugat de Bianca Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!