Arthur Rimbaud

Se-ntoarce sângele păgânesc! Spiritul e-n preajmă, dar de ce Cristos nu-mi vine într-ajutor dăruind sufletului meu nobleţea şi libertatea. Vai! S-a sfârşit cu Evanghelia! Evanghelia! Pe Dumnezeu îl aştept cu lăcomie. Sunt de neam prost, de-o veşnicie.

Arthur Rimbaud în Un răstimp în infern, Sânge osândit (aprilie 1873)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt o scârbă grozavă faţă de toate meseriile. Meşterii şi lucrătorii de rând, nişte ţărani cu toţii, nespus de mârşavi. Mâna ce ţine condeiul valorează tot atât cât mâna care ţine plugul. Veac plin de mâini iscusite! Eu niciodată n-am să ştiu să fac ceva. Pe urmă, prea departe e de mine rostuirea unei căsnicii. Cerşetoria neascunsă mă mâhneşte. Răufăcătorii mi se par însă vrednici de scârbă ca şi scapeţii: eu însă rămân neatins; aşadar nu-mi pasă.

Arthur Rimbaud în Un răstimp în infern, Sânge osândit (aprilie 1873)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venus Anadyomene

Dintr-un coşciug de tablă verzuie parcă iese,
Încet, din cada veche, un cap neghiob; îi vezi,
Sub negrele şuviţe scăldate în pomezi,
Cusururile, fără îndemânare drese.

Grăscior şi sur, grumazul, şi omoplaţii-apoi,
Şi spatele, ce intră, ca iar să se ridice,
Şi şalele rotunde, ce-şi iau avânt, ai zice;
Osânza stă sub piele în netede, lungi foi.

Cam roşie i-e şira, şi totul are parcă
Un iz urât; dar cel mai puternic se remarcă
Anume ciudăţenii, de le priveşti cu lupa:

Un nume - Clara Venus - pe şale i-a-ncăput,
Şi trupu-ntreg se mişcă şi-şi tot întinde crupa,
Hidos împodobită cu-o bubă pe şezut.

poezie clasică de Arthur Rimbaud din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Petre Solomon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar trebui să am un iad pentru mânie, un iad al meu pentru trufie - şi iadul pentru dezmierdări; o întreagă simfonie de iaduri.

Arthur Rimbaud în Un răstimp în infern, Noaptea iadului (aprilie 1873)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul devine el însuşi clarvăzător, întorcând toate înţelesurile cu susul în jos, într-o manieră prelungă şi raţională.

citat clasic din Arthur Rimbaud
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

E mai bună tăcerea decât ezitarea.

citat din Arthur Rimbaud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

viaţă

Viaţa este farsa pe care fiecare trebuie să o interpreteze.

definiţie clasică de Arthur Rimbaud
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În sfârşit, omul îşi face socoteala să-şi petreacă trei sferturi din viaţă suferind, ca să se odihnească în cel de-al patrulea sfert; şi de cele mai multe ori, crapă de mizerie fără să mai ştie unde a ajuns.

Arthur Rimbaud în Scrisoare (1886)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orgia pariziană sau Parisul se umple din nou

Fricoşilor, priviţi-o! În gări vă revărsaţi!
Cu-ai săi bojoci de flăcări, slăvitul soare zvântă
Aceste bulevarde. Barbarii-s alungaţi.
Apusul vă arată din nou cetatea-i sfântă!

Hai, nu vă temeţi, focul năprasnic va fi stins!
Poftim pe bulevarde, poftim pe cheiuri, iată
Şi casele-ncadrate de-azurul pur, aprins
Într-un amurg, de ploaia obuzelor, roşcată.

Palatele defuncte, în scânduri le-nveliţi!
Vă-mprospătează ochii a vremii vechi lumină.
Trec târfele pe stradă, în roşu-alai, priviţi!
Fiţi veseli şi petreceţi, curaju-o să vă vină!

Căţele-nfierbântate, cu cataplasme-n dinţi!
Vă cheamă-aceste case de aur! Daţi năvală!
Mâncaţi! Aceasta-i noaptea plăcerilor fierbinţi,
Ce-a coborât în stradă. Beţivi cu burta goală,

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Arthur Rimbaud (mai 1871), traducere de Petre Solomon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

moralitate

Moralitatea este slăbiciunea creierului.

definiţie clasică de Arthur Rimbaud
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!