Andrei Ghita

Ultimul clopot

Clopotele-si revarsa chemarea reverb,
Registrul lor insa n-ajunge la cei
Care-n graba ridicol,
Cu trupul isi poarta razboiul acerb,
Cu mintea-si sapa ursita pierzare.

Clopotele-nca suna in adanci cataracte,
Chemandu-i pe cei ce-au amanetat fapte,
Prin monstri de gri si prin fiare-adulate,
Suvoiul se-neaca mult prea putin lent,
Cand degete-apuca ale urii bucate.

Un clopot ursuz bate sterp in amurg,
Aceia isi zic: Ia un clopot si el,
Ce si-a gresit ora si bate stingher
Dar lucrul pe care aceia nu-l stiu:
De acum inainte vor fi in tarziu.

E ultimul clopot.

poezie de Andrei Ghita (15 iunie 2007)
Adăugat de Andrei Ghita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevolnic

Sunt doar un calator in timp,
Cu maini subtiri, cu fruntea grea,
Ce monocroma-i lumea mea,
De parasit e in rastimp.

Sub pres eu umbra mi-o ascund,
Ca nu cumva, pe negandite,
Sa se rascoale, sa palpite,
Sa-mi traga chiar un sut in fund.

Privesc la cana-i de cafea,
Ce-adasta langa a mea masa,
Si-ntind priviri spre bolta grasa,
Pe unde-i oare steaua mea?

poezie de Andrei Ghita (3 iulie 2008)
Adăugat de Andrei Ghita
Comentează! | Votează! | Copiază!

A vorbi, a tacea

Doi intelepti de demult se plimbau
Pe-o plaja inserata cand marea tipa
Vorbind cu aplomb, mai-mai a se certa
Despre cum ar fi drept... A vorbi... a tacea

A vorbi – o coama de talaz inspumat,
A tacea – ca un erg din desertul uscat
A vorbi – idiom ilicit antamat
A tacea – gasind un continent scufundat.

A vorbi – cand tradezi un prieten leal
A tacea – tainuind pe-un intim criminal
A vorbi – cand destrami un secret ancestral
A tacea – asteptand cu un calm de crotal

A vorbi – ca sa umpli acest vechi rebel
A tacea – inchizand acel stramb porumbel
A vorbi – sa astupi cu-un sunet de cinel
A tacea – pentru tine este-un unic fel

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Ghita (7 octombrie 2007)
Adăugat de Andrei Ghita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peisaj urban

Treceam ades al neputintelor cvartal
Abstras de lungul sir de paturi de spital,
Bolnav agonizand de sarutari furate
Peren reanimat de-iluzii spulberate.

Cararea galbena in fata mea se casca
Iubit tronson de biciclisti cu basca
Care-o strabat vadind bune intentii
Si flegmuiesc pedestrii din pretentii.

Sovaie drumul calatorului flamand,
Turtit de muschii vantului batand
Si indoit de ghinion prea peste poate
Fiind tolanit de-ale castanelor stigmate.

Ieseau in parc datornicii eterni la soare,
Balabanind-se cu totii intr-o rumoare
Soptind avizi cum ca s-a dat de stire,
Nu se prescriu restantele la fericire.

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Ghita (19 ianuarie 2008)
Adăugat de Andrei Ghita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte libera de langa

Suflat-au stele din al pieptului castel,
Sa fie ghizi in noaptea cea mai lunga
Din lungul si-nvechitul noptilor rastel,
Caci noaptea-i noapte libera de langa.

Rarisime perechi de pasi infipte-n paos
Sa parceleze fumuri prea deconcertante
Care-au venit la miting in al pietii naos
Omagiind lipsa de vorbe flamboaiante.

Scuarul cel mare s-a umplut de spectre
Ce valuresc deplin a vietii panorama
Tacand despre cand era cald si era bine,
S-avand cu toate masti de melodrama.

Un baietan inalt mergea cam prin rigola
Stropind cu apa pe batranul MacAdam
Gandindu-se amar la alba gladiola,
Pe care o vede zi de zi langa un geam.

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Ghita (30 februarie 2008)
Adăugat de Andrei Ghita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Figuri de carton

Sedeam in genunchi, si catul de jos,
Imi parea cu atat mai hain, cu atat mai hidos.
Oameni-femei, durati din carton,
Ma faceau sa ma-nchin inspre griul plafon.

Acestia mereu, in oglinzi se priveau,
In reflexia lor negresit se minteau,
Cum ca lumea-i a lor, cum c-ar fi minunat,
Toate aceste lucrari imi scoteau un oftat.

Ei vroiau sa imi schimbe la capatai crucea,
S-o intoarca asa cum stiu ei peste fruncea,
S-apoi sa m-afunde o data de tot,
Trezindu-ma brusc, le-am spus ca nu pot.

Si-atunci mi-a venit gandul de dupa usa,
Sa dispar imediat, sa nu devin papusa,
Sa-mi pastrez neatins visul, cantul si jocul,
Sa nu care cumva sa ma mistuie focul.

poezie de Andrei Ghita (10 septembrie 2014)
Adăugat de Andrei Ghita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Usa discotecii...

“Vor da cu usa discotecii de perete!”
Striga mai ieri poetul exaltat
Noi ii vom agita cu sangerete,
Divin si-n plastic imbuteliat.

Si atunci ei lua-vor fraiele puterii
Sa faca ordine in ex-regat,
Schimband orientarea calimerii
Sa dea mult asteptatul coup d’etat.

In tot ast timp, la locul faptei
Lautarind potop de juraminte
Se conjurara toti dusmanii soaptei
Sa ia si flori si buze si vesminte.

Iar peste drum de Babilon,
Domneste basul bont si sacadat,
Paharul plin de apa cu sifon,
Costa cat masa la orfelinat.

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Ghita (21 decembrie 2007)
Adăugat de Andrei Ghita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa inocenta

Deunazi m-am trezit neputincios
In fata colii albe de hartie,
Pierdusem proprietatea de a scrie,
Slova nu-mi mai era de vreun folos

Trecem inot oceanul de cuvinte,
Fara a sti ce este sau ce sunt,
Slovele toate ma zgariau crunt,
In incercarea de-a-mi aduce aminte.

Dar eu paream pierdut de ani de zile
Prin nesfarsirea-ceasta far-de nume,
Sedeam la fel cum am venit pe lume,
Iar slovele-mi pareau stirbe senile.

Deodata iese din zenit solarul,
Soptindu-mi ceva molcom la ureche;
Orbit de frumusetea-I nepereche
Sunt incapabil sa ii primesc darul.

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Ghita (3 iulie 2008)
Adăugat de Andrei Ghita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colivia

Soarele nostru, culant cum il stim
Binevenit si azi ca sa ne-asiste
Bilciul pe care-ncercam sa-l urnim
De cand stirpea om avea sa subziste,
Ne-arata peren unde ne mai gasim.

Optimistii in cete, cocotati pe ruine
Cu pereti coscoviti si putregaind,
Isi suie privirea spre ceruri straine,
Din ochi mari ce suspect intreprind
Pustiuri de bine.

Pesimistii deja incepeau sa croiasca
Neajunsuri noian intr-o camera goala,
Electorii lui “NU” aveau sa sporeasca
Cand astia din urma durara o scoala
Pe “NU” sa-l citeasca.

Mai nou, pe realisti ii face o barba
In care se scarpina ori de cate ori

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Ghita (11 august 2007)
Adăugat de Andrei Ghita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frustrati din toate zarile, uniti-va

Langa palat, la Telefoane
Multimea a blocat tronsoane
Scandeaza agitand cartoane
Ridica-te, vorbeste-ne, Ioane.

Incercuiti sunt de cordoane,
De politai stransi in plutoane,
Jandarmii sunt batalioane,
Dotati fireste cu bastoane.

Purtand botitele baloane,
Cativa au cucerit balcoane,
Si striga tare-n megafoane,
Sa iei cuvantul mai Ioane.

"Voi, mancatorii de crutoane,
Voi care v-ati acrit de poame,
Voi ce visati la macaroane,
Va umflati burta cu sifoane.

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Andrei Ghita (9 decembrie 2007)
Adăugat de Andrei Ghita
Comentează! | Votează! | Copiază!