Alina Neagoe

* * *

Patru mâini pot duce-n ele
Un tavan întreg de stele,
Două vieţi spre un destin,
Două ceruri -un sublim-,
Douâ râuri confluente,
Două muze indolente
(Ieri, la artă repetente)
Zece spiţe dintr-o roată,
Carul Mare,
Lumea toată,
Ochii tăi şi ochii mei,
Cu surâs de Dumnezei,
Substitut de curcub

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Nu plânge, nu mă cerşi, nu implora!
Nu irosi lacrima!
Noi doi nu am apucat să învăţăm să plângem,
Noi am învăţat să iubim.
Urcând din adânc, pe sub cămaşa ierbii,
Mă voi îmbăta ascultându-ţi învierea,
Ne va răsări acelaşi dulce senin,
Tu, cer, eu, foc de pământ,
Vom trăi veşnic în acelaşi cuvânt:
Draaagoste... draaagoste
(Cu accentul pe "a" şi plus infinit).

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rai de primăvară

Şi de-ar fi să mor vreodată
Numai de singurătate,
Tot văzând cum şi din zâmbet
Viaţa-mi cască hău in noapte,
M-aş împotrivi cu fluturi
Şi cu bete lungi de verde
Şi cu borangic aş coase
Florile pe trup si spete,
Şi m-aş agăţa cu frunze
Pe tulpina crud-a firii;
Primăvară, adu-mi, dragă,
Raiul dulce-al mântuirii
De întreaga negriciune,
Şi de toamnă, şi de iarnă,
Ce nu-mi lasă să-ncolţească
Mugurii, din trup afară.

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celor ce nu-s vii până nu mor

Nu irosi înc-o dimineaţă cu mine,
Atâtea trupuri vii, pironite-n nesomn,
Îşi roagă viaţă şi îşi cer în neştire
O picătură, o clipă, cărare, un pod...
Trupul meu mare, din ierburi uscate,
Strânse în doage de-agheasmă şi mir,
Nu vrea să ceară nimic dintre toate
-Clop ruginit vuind a pustiu-...

Nu irosi înc-o dimineaţă cu mine,
Închid potecile azi, nepăsător,
Azvârl cărarea în noaptea ce vine
Cu clipa-i prea deasă. Şovăitor,
Mă las trezit de şoapta-i perfectă:
-Răsari cu mine azi, bătrân odor,
În cinstea mea să scrii odeletă
Celor ce nu-s vii până nu mor.

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de tine

Aşa, ca de ziua dorului!

Mi-e dor de tine iarăşi, doamnă,
Şi mi-e aşa de dor de noi!
Mi-e dor să ne înghită-n noapte
Potoapele de vremi şi ploi,
Să-ţi umplu gura cu poeme
Şi braţele cu nerăbdări,
E-atâta vreme, atâta vreme
Şi mi-e aşa de dor de noi!

Mi-e dor de mine iarăşi, doamnă,
Şi ti-e aşa de dor de noi!
Ne-ngheaţă frigul de pe-afară
Aducerile-aminte-n doi.
Mai ştii ce vară nesfârşită
Strângeam in braţe printre ploi?
E-atâta viaţă, atâta viaţă
Şi ţi-e aşa de dor de noi!

[...] Citeşte tot

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înfiorări

Vara mea frumoasă sta să-mi plece tristă,
Furişând sub frunze trei petale mov
Ca la leturghii, tânăra măicuţă,
Dezlipindu-şi greu ochii din ceaslov.

Vara mea frumoasă îmi plângea pe scară,
Asfinţea urcând trepte către cer,
Ca o profeţie ce dispare-n seară,
Rânduită-n ceaţa muntelui Tabor.

Mă crezusem munte! O crezusem... vară,
Mi-nmuiase piatra cu trei levănţici;
Movul ei frenetic, răsucit brăţară,
Dispărea-ntristând floarea de arnici.

Şi-am rămas doar stânca de lângă cetate,
Isihasta mov trei zări s-a făcut,
Voi domni sub ochiul de lumină-n noapte
Până piatra-mi neagră de la început,
Hrisolit, safire, ambre luminoase

[...] Citeşte tot

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înfiorări

Dulce dimineaţă de vară,
Cum spulberi c-un ochi de-abia mijit
Speranţa primăverii ce, parcă, ar mai fi avut puţin de cântat, de trăit, de iubit?

Tânără dimineaţă de vară,
Ridicând pleoapa ta peste ochi de lumină,
Adie a zbor şi respiră
Toate inimile, dăltuite în piatră,
Ce răsuflă doar o dată în an
Sub cireşii şi ploaia de soare scăldată.

In cinstea ta, îmi voi picta pe piele
Valsuri dansate în seri tarzii, prin grădinile îmbrăcate în verde de gală,
Respiraţia sfioasă a reginei nopţii,
Zborul grimpant al clematitei
Şi-mi voi împleti din nuiele
Plasă de vise şi fluturi;
Doar vara, visele mele frumoase
Renasc din coconi de chin stacojii,
Zboară ele, înaripatele,

[...] Citeşte tot

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântare vieţii

Aud cum se naşte-o dimineaţă cu rouă
Din casa-mi cu-nflorate dureri la ferestre,
Mă doare, distins, un gând c-o să-mi plouă;
Îl iubesc! Viaţa e frumoasă că este!

Aceeaşi haină prea veche mă îmbracă
Aceeaşi suferinţă mă-nhamă-n căpestre,
Răsăritu-mi stă gata-n noapte să treacă,
Şi-n beznă viaţa e frumoasă cât este!

Sub piciorul de plumb simt, liber, pământul
Durerea mi-o port din zori ca pe-o zestre,
Îmi înţeapă cu-aşchii de ţărână tot trupul
Şi-mi strig: Viaţa e frumoasă că este!

Se zbate o lacrimă necredincioasă,
Sub ochiul de viaţă ce îmi amurgeşte.
Nu-i fac hatârul şi-o hulesc: "Caraghioaso,
Ce-mi stai? Viaţa e frumoasă că este!"

[...] Citeşte tot

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raiul meu

Nouă cu nouă, cu nouă
Picături de ploaie,
Pe coperta unei cărţi vechi cu poveşti;
Unu cu unu şi cu " A fost odată"
O dimineaţă din care
Tu, Raiul meu, mă priveşti.

Din pieptul meu, ţipătul greu
Crestează undeva, în eter, o nouă poveste.
Nu, nu-i pun soare, detaliu banal, lumină ce arde şi doare,
Îi pun o primăvară, o ploaie, două linii firave în palmă,
Ce mă cuprind deodată cu tine,
Raiul meu.

Nouă, nouă, nouă
Cete de îngeri cu armuri sclipitoare, poleite cu mare,
Mă-mprejmuiesc.
Poate mă ceartă, poate mă iartă...
Între sufletul meu şi sufletul tău lumea se înconvoaie
şi se strânge ca cerul întreg intr-o picătură de ploaie,

[...] Citeşte tot

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neaţa, Soare!

Băiatul cu inimă de piatră şi ochi de cicoare
M-aşteptase trei vieţi să înălţăm zmee;
Mă iubea! Mă iubea?
" -'Neaţa, Soare!"
Şi dimineaţa, în sfârşit, păşise liberă
Din cea mai pustie închisoare
Cu trepte din mozaicuri de Ravenna
Şi lacăte scandinave.
Mă iubea!
-'Neaţa, Soare!

Băiatul cu inimă de piatră,
Căutând câmpuri de maci în zare,
Adormise... trei vieţi, lângă fântâna Siloamului;
Aştepta... Aştepta?
-'Neaţa, Soare!
Şi câmpul de maci răsărise sub bolta
Primului cer de mai, peste neghine amare,
Cu roiuri de azime şi mâini iertătoare
Ce primeneau dimineaţa.

[...] Citeşte tot

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!