Lista completă
Tatăl și fiica
Cei doi stăteau în mijlocul apei,
Curentul aluneca spre larg, iute și rece.
Soarele, la zenit, topea aur fierbinte
În vara morocănoasă-a tatălui și-a fiicei.
Poate regreta că a luat-o cu el
Din privirea ei se vedea că ar fi dorit să fie-n altă parte.
Asta era în urmă cu un an, dar acum el e prea bătrân.
Își amintește încă sfaturile primite de la el,
Să arunce firul către locurile umbrite, unde lumina e puțină,
Că peștii se adăpostesc sub frunzele lăstărișurilor
Și cum, atunci când nevăzutul lovește, toate celelalte pălesc.
Dincolo de lupta lumină-penumbră, toanele curcubeului,
Viața și moartea cântărite-n balanțe scânteietoare,
Este firul invizibil, întins, care-i ține strâns împreună.
poezie de Alexis Dietz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Alexis Dietz, adresa este: