Alexandru Scripcaru

Gelozia

A fi gelos e-un dar aparte
De fapt chiar e dumnezeiesc
Când îl împarţi cu maiestate
Omori, sugrumi şi tachinezi

Mă pomenesc din nou sub coaste
Cu un răvaş usturător
Ca un cuţit pătrunde-n vase
Ucide măduva-mi şi zbor

În abis, pedepsit de soartă
O! Gelozie! Te omoooor!
Dispari, Femelă! Iată poarta!
Satane! Iaţi-o! Ţi-o pogor!!!

poezie de Alexandru Scripcaru (28 decembrie 2012)
Adăugat de Alexandru Scripcaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însemnuri

Îmbeţivit de-a ta iubire,
De vorbe dulci la nesfîrşit,
De tachinări ca pedepsire,
Revin spre tine răvăşit.

Simt cum fiorul mă străpunge,
Privesc spre locul însemnat,
Pe coaste înţepat cu sînge,
Iubirea-ţi sfîntă-ai pictat.

E un tablou pe veşnicie,
Un Picasso de zile mari!
Pe corp lăsat ca mărturie,
Stocat în suflet de scripcari...

poezie de Alexandru Scripcaru (17 ianuarie 2013)
Adăugat de Alexandru Scripcaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nesiguranţa în mine

Crede, esenţa mea poate-i bizară
Sau poate nu sunt ca la carte,
Standarde şubrede, imagine neclară,
Tendinţe aiuriste şi deşarte.

Un egoism afurisit în sine,
Cerinţe ce-mi impun decizii forte
Şi toate le suport ca nişte spine,
Un privilegiu invocat post mortem

Dar eu gândeam pe contre,
Că toate acestea eu le ocolesc,
Greşesc amarnic, sunt doar nişte ponte
Îmi interzici umil să te iubesc...

Dar te iubesc puternic, fără şanse,
Mi-acopăr capul ca să nu mai vezi
Cum plâng în hohot, zici că nu-s speranţe
Iubirea sfântă să ţi-o înviez...

poezie de Alexandru Scripcaru (3 ianuarie 2012)
Adăugat de Alexandru Scripcaru
Comentează! | Votează! | Copiază!