Index și topuri | Albume cu personalități | Albume cu vedete | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Alain Bosquet

Lista completă

În port corăbii mari tușeau

În port corăbii mari tușeau
Și, lună comestibilă, regina,
îl dezmierda pe vrăjitor cum se dezmiardă
o girafă cu nara rănită.
Pentru a opta oară, zorile emigrau
printre neguțătorii care vindeau din nou
platanilor trași pe sfoară frunzele moarte.
În cușca-i de foc, acvila-mpărătească
se mulțumea c-un orizont pătrat.
Nevinovații-au fost cu-asprime pedepsiți:
orice femeie în fântână s-a schimbat,
și-n cactus fiece bărbat. Pe urmă-a fost spălat,
să-i placă iar, grumazul cerului.

poezie clasică de Alain Bosquet, traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un stejar era gata să-și aducă aminte

Un stejar era gata să-și aducă aminte.
O colină visa multe vise.
Un fluviu iubea înserarea
mai tare decât e voie să iubești.
Flăcării sale temătoare
lumânarea își povestea copilăria.
Un lac avea numeroase inimi.
Pur și simplu, pe stradă,
un afiș foarte verde
nu accepta să moară.
Mai sensibili ca noi.

poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Simplu ca bună seara

Acest silex e silex: un punct final;
nici suspine, nici remușcări.
Acest mugur e mugur
pe platan, pe arțar:
simplu ca bună seara.
Aceasta mare e udă
și melodioasă:
o auziți?
Acest cal este cal,
în grajd, pe colină:
îl puteți mângâia.
Acest azur e azur,
foarte înalt, foarte albastru,
nici o filosofie.
Eu sunt aici ca să v-o spun
în felul meu,
înainte de a pieri împreună cu verbele mele.
Sunt folositor sau de prisos
ca fluviul sau ca roua:
singura mea slujbă, singurul meu rost.

poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Atât de permeabili

Atât de permeabili,
încât zarea trecea prin gâtlejul nostru.
Atât de încremeniți de frică,
încât ne purtam sufletu-n cârje.
Atât de micșorați,
încât ne târam sub un ceasornic
unde nimic nu arăta ora.
Atât de tăcuți
încât pierdeam obișnuința
celor mai simple cuvinte:
"dragoste", "liliac", "zăpadă", "prietenie".
Atât de singuri.

poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În fiecare pasăre dormea un munte...

În fiecare pasăre dormea un munte.
Din fiecare mână șarpele sfânt
mânca sare. Și-n fiecare uliță din port
un bătrân episcop punea-ntrebări unui copac.
Gol, goluț era vinul și aproape de fluviu,
jelite, savanele dispărute
din timpul când întâlniseră zăpada.
Nu era pic de foc, și vrăjitorul
și-a luat nevastă, -atunci, orașu-n flăcări.

poezie clasică de Alain Bosquet, traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În numele dorurilor

În numele dorurilor
din care se naște cristalul.
În numele verbelor masacrate
din care se iscă berzele.
În numele tainei bătrâne
care unește muntele
cu cetaceele-amurgului.
În numele gustului pentru dezgust
care veghează-n adâncul nevinovăției.
În numele infirmității noastre
care se dă drept slavă.

poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce curte făceam peninsulelor

Ce curte făceam peninsulelor.
Ce credință juram
crizantemelor de noiembrie.
Cum ne căutam capitala
printre peștii greoi și bunele tristeți.
Ce nume vesele dădeam
neantului, memoriei,
îndrăznelilor de dimineață.
Cum țineam metamorfoza
la mare cinste.
Tu trebuie să hotărăști
că imanența este un cristal.

poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Această marmură unde doarme o mângâiere

Această marmură unde doarme o mângâiere.
Această fereastră care cheamă la ea muntele,
plaja și luna sfioasă.
Cormoranul acesta care se uită la stâncă.
Fructul de colo pe care un umăr îl încălzește.
Dincolo, ca un suflu venit
din vreo stea clandestină.
Veniți să vă pierdeți
în suspinele priveliștii.
Lucrurile vor înțelege.

poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Autopsia neantului

Niciodată nu mi-e dor de mine.
Nu-s decât clipa care-și recunoaște căderea.
Sunt verbul care nu exprimă
nici ființă, nici lucrul.
Uit că mi-am pierdut amintirile,
pietricele pe un biet drum.
Să aplaud ceea ce mă nimicește:
vântul, viscolul,
voința de-a nu fi nimic?
Ce fosilă se-agită
în plămânii mei?
M-am decis să fac autopsia neantului.
Să fiu abstract mi-e de ajuns
ca să merit
cea mai pură absență.

poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu ești obiectul

Tu ești obiectul,
ideea ce-l înfrumusețează,
conceptul care-l ucide.
Ești răspunzătoare
de fularul acesta galben,
ca de o crimă pe pragul unei grădini bătrâne.
Când tu numești
azurul, marea, ciclonul,
le împiedici să fie libere.
Cuvintele tale,
arsuri de fier roșu pe umărul neantului.
Tu denaturezi,
înțelegând prea mult.

poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 2 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Alain Bosquet, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Votează Alain Bosquet

Dacă îți plac cele spuse de Alain Bosquet, dă-i votul tău, pentru ca și alții să-i găsească paginile mai ușor.