Emil Brumaru

Cinci distihuri echivoce

Hai să-ţi fac destăinuiri!
Am iubit cândva un flutur.

El, cu aripi de te miri
Cum de poate duce ciuturi

(Căci erau asa subţiri!)
De vreo şase-şapte puduri.

Eu, extatic de-ngâmfat
Că îl pot trânti în pat,

Să ne fim o clipă miri.
Hai să-ţi fac destăinuiri...

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

***

Mi-e sufletu împins de rouă
În groapa unui crin adânc.
Mă ţin cu mâinile-amândouă
De marginile lui şi plâng.

Nu vreau miresmele să-mi umple
Gura cu fluturi, nici lumini
Să mă îmbrace-n raze scumpe
Cu nasturi ticălos de fini.

Ci îmi doresc o portocală
Mare şi grea (oh, pe-ntuneric!)
Ca să mă joc în pielea goală
Cu trupu-i copilin şi sferic.

poezie de Emil Brumaru din Ruina unui samovar (1983)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bocet de adult IV

În gară la Merişani
Cad castane din castani
Şi am patruzeci de ani.
Şi-aş mai sta şi n-aş mai sta
Să beau apă la cişmea
C-un acar alăturea.
C-am crezut, la început,
Cât marfarele-au trecut,
Că nici nu mai sunt adult.
Ci-n gară la Merişani
Cad castane din castani
Şi am patruzeci de ani.

poezie de Emil Brumaru din Commedia dell'Arte (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare

Pentru ce se duc, Nichita,
Trenurile lungi pe linii

Tremurând de infinita
Gingăşie a luminii?
Şi de ce se iau la harţă
Îngerii lângă cantoane?
De ce are roua scoarţă
Şi amurgul vechi bidoane
De ulei pentru elita
Leuşteanului grădinii?

Pentru ce se duc, Nichita,
Trenurile lungi pe linii?

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu uit că sunt poet

Poetului îi şade bine
Să fie trândav, bleu şi pur.
Mânânce miere de albine,
Beie din sticle borş de-azur.

Îmbuibă-se printre chiftele,
Cu târtiţe de fluturi moi.
Poetul trebuie să-şi spele
Zilnic picioarele-n oloi.

Şi mâinile în lapte dulce,
Şi faţa-n bulion de crin.
Dânsul de-a pururi va să-şi culce
Pe plusuri trupul longilin.

Să nu citească, să nu scrie,
Ci numai doar poet să fie,
Cu papanaşi la pălărie
Şi c-o iubită fistichie
Ce are sâni cât garderoba

[...] Citeşte tot

poezie de Emil Brumaru (1977)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt ultimul poet balcanic

Sunt ultimul poet balcanic.
Cânt c-un descojitor mecanic

Ce-nlătură, nu de pe frasini
Sau de pe ulmi, scoarţele groase-n

Lumina după-amiezii gării,
Ci de pe crinii strânşi puzderii

În stive(-ntâi decapitaţi):
Pieliţa lujerilor s-o purtaţi

Cu jartier, păzite dulce-n viciu
De Îngerul cel de serviciu

Veşnic în urma coapselor...
Sunt ultimul poet descojitor!

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

[Femeia mea frumoasă ca scriptura]

Femeia mea frumoasă ca scriptura,
Nu-ţi cer nici coapsele, nici sânii şi nici gura,

Ci sufletul răscopt ca o căpşună
Cu mirosu-nţelept şi carnea bună

Şi gândurile moi şi-adânci ca mierea
După-amiezii, spre-a-mi spori puterea,

Şi-ţi fac din fluturi pat, din rouă masă,
Nelegiuit de alba mea mireasă,

Şi-ţi născocesc din vorbe raiul dulce
În care tinereţea ta să-şi culce,

Când ziua-ţi cade tristă la picioare,
Lacrima grea, strălimpede şi mare.

poezie de Emil Brumaru din Submarinul erotic, Opere II
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

La o nimfoaică

Puterile cum îmi scad:
Subţiri-s ca apa-n vad.

Simţurile cum se duc:
Rămân păpădie-cuc.

Minţile cum se închid:
Sunt ca uşa prinsă-n zid.

Nici tu broască, nici tu chei,
Nimfoaică, să mi-o deschei.

Şi să-mi intri cu lumini
În spatele ochilor plini
De smântâne şi răşini...

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prezentare

Trăiam în bulion, trăiam în fructe,
În dulci latrine cu hârtii murdare,
În untdelemn duceam naive lupte,
Sticlele mele aveau dop de soare.

Iubeam păieanjeni fără ca să-mi pese,
Şi lângă ziduri mirosul de var;
Pe tăvi dormeam alături de mari fese
De piersice roz-albe ce transpar.

Iar perna mea, ca laptele de moale,
Puf de cocor ce zboară-n ea avea.
Piperele cu rangurile sale
Vechi pretendent-au fost la nara mea.

Şi pentru-a-mi fi stăpână şi regină
Peste imperiul vast de lene calmă
În faţa mea creştea ciuperca fină
Cu reverenţe şi cu spori în palmă.

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apocrifă

Timpul ceasurile-şi plimbă
Îmbrăcate în civil.
Dintr-un câine curge-o limbă.

Apoi trece-o săptămână.
Cuiul intră în perete
Şi găleata în fântână.

Şi-n bucătăria pură
Cănile se coc şi-aşteaptă
Atârnând cu apa-n gură.

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!