Lista completă, pagina 22
DOAR APĂ-MPARȚI CU TOȚI...
La stirpea băutorilor de vin,
Faimoasă-n lume din antichitate
Prin spirit, har, noblețe, calitate,
Cu deferență, astăzi mă închin!
Cuprind planeta în totalitate,
Având în Bacchus protector divin...
De-i musulman, budist, ateu, creștin,
Din vin iau șarm și virtuozitate!
La tot ce-n mii de pagini s-a descris
Și-atâția condeieri prin vremi au scris,
O scurtă completare vreau să fac...
Un vechi proverb arată drumul drept:
"Mai bine spargi cărbuni c-un înțelept
Decât să-mparți Cotnar c-un prostănac"!
sonet de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânul și grădina
Mă plimb, a nu știu câtă mia oară,
Pe-aleea însorită din grădină,
Vrăjit de flori, de-azur și de lumină,
Trăind a nu știu câta primăvară...
Grădina râde-n jur, de floare plină,
Cu-arome vechi simțirea-mi împresoară,
Iar inima-i flămândă să tresară
La zumzetul statornic de albină!
Când ostenit, mă tolănesc la masă,
Topesc privirea-n norii călători
Și zbor cu ei, lipsind un timp de-acasă...
Din tot ce mă dezmiardă-n feerie
Eu strâng bagaj cu lanțuri și cu sfori
Pentru-o prea-lungă, grea călătorie...
rondel de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Petre Ion Florin Vasilescu despre timp
România la 30 de ani
De trei decenii se perindă-n țară
Partide de-ageamii, conducători
Nevrednici, dar "atoateștiutori",
Ce s-au spetit cu-a trebilor povară!
Angajamente strașnice-și luară:
Autostrăzi, spitale, pod de flori!
Ce școli, ce lefuri pentru truditori,
Ce viitor prosper prefigurară...
Românii i-au votat, cai verzi visând,
Dar azi sunt mai mizeri decât oricând
Și nu mai speră bunăstarea, rostul!
Uitând de legi și datini din străbuni
Se-ntreabă mulți, ca-n casa de nebuni:
Ce naiba mai aștept pe-aici, ca prostul?!
sonet de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfat la o răscruce
Prietenul meu tânăr, pleci acum...
S-atâtea căi în fața ta deschise
Spre ținte reci, concrete or spre vise,
Cu piedici sau încurcături - duium!
Te înzestrez cu-aceste legi nescrise:
Restriști, dureri vei înfrunta pe drum,
Dar tu să nu le-mpărtășești nicicum
Cuiva; în suflet să le porți închise!
La bucurie doar, poftește lume,
La chef, la sărbători lansează glume,
Când toți în jurul tău sunt fericiți
Păstrând necazul numai pentru tine
Renume dobândești ca om de bine,
Lipsit pe veci de-amicii... ipocriți!
poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încă o toamnă...
Când viersul toamnei prinde să s-audă
Și vântul scoate frunzele la dans,
Când noaptea stă cu ziua în balans,
Iar vremea se vestește tot mai udă
Când ceasul pierde-o oră din avans
Și plouă ca-ntr-un vis de paparudă,
Amenință cu ghețuri iarna crudă
Ținând natura-ntreagă în suspans...
Atunci, strângând bucatele-n hambare,
Grijind prin preajma casei, ca oricare,
Un gând tulburător te săgetează:
Mai pierzi un an din zestrea moștenită
Și-o lacrimă strivești, abia simțită
Că vara vieții-n timp se depărtează!
sonet de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
SONETUL VREMII CE-A TRECUT
Aș vrea să relatez un fapt divers,
Trăit chiar ieri, în sânul lunii mai,
Pe drumul către piață, c-un tramvai
Și-adânc gravat în suflet, de neșters!
Cum am urcat, am zis că sunt în Rai:
O mândră-și expunea prin univers
Picioarele perfecte ca un vers
Din Dante sau ca parcul din Versailles!
O-ncing cu vechi ocheade de-amorez
Și, Har Fecioarei, zâna mi-a zâmbit,
Făcând ca tandre intrigi să visez...
Ea, sprintenă-n picioare a zvâcnit,
Cedându-mi locul... însă ripostez:
De te strângeai nițel, l-am fi-mpărțit!!
sonet de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciunea supremă
Mi-e dor nespus de anii cristalini
Când fermecat de flori de meri, caiși,
Copil, ghidat de soli din Cer trimiși,
Umblam prin parcuri, codri sau grădini
Și tot visam, cu ochii larg deschiși
Că scormonesc meleaguri, vizuini
De canguri, de gheparzi or pinguini...
În multe cărți de aventuri descriși
Mi-e dor cumplit de cartea cu povești,
De glasul cald al blândului bunic
Pierdut pe veci în sferele cerești...
Tu, Doamne, dacă mă iubești vrun pic
Fiind atotputernic, izbutești
O zi, preschimbă-mă-n acel pitic!!
poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ne poți propune o poezie de dragoste?
Epistolă către L. Ionică
Concep sonetu-acesta ca scrisoare,
Cu noutăți de-acasă pentru tine,
Pe calea cu sclipiri diamantine
Pe care urci la stele dinspre soare...
Îți zic, în primul rând, că nu prea-i bine;
Ne-a mai lăsat covidul din strânsoare,
Dar ne-nchinăm să n-avem ger, ninsoare
Că totul s-a scumpit făr-de rușine!
Rânjește-n lume foametea și criza,
Sfrijită-i pensia constant la noi,
Iar Putin dă-n Ucraina c-un război!
Și-acuma, drag Laurian, surpriza:
Cum traiul pe planetă-i tot mai rău,
Noian de-nfrânți... se vrea în locul tău!
poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Replică la poezia "Sculptură a naturii" de Petre Gigea-Gorun
Frumoasă ești, sculptură a naturii,
Cu ochii mari și-adânci ca marea-albastră,
C-un zâmbet ștrengăresc în colțul gurii
Zeiță-nnobilând grădina noastră...
Tresaltă florile ce-ncet le numeri
Într-un buchet superb, de sărbătoare
Și scuturi toga albă de pe umeri
Săltând în soare-a sânilor splendoare
Podoabe porți în plete o egretă,
Pozând ca-ntr-o fantastică paradă...
Pygmalion sau Fidias regretă
Că n-au avut norocul să te vadă!
Vrăjiți de șarmul, trupul tău perfect,
S-ar fi îndrăgostit lulea de tine...
Dar jur deși le port profund respect
Nici EU nu te puteam sculpta mai bine!
poezie de Petre Ion Florin Vasilescu din revista "Uniunea Artelor"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Declarație tendențioasă
O, hâdă bătrânețe, dar nedorit al firii
Ce-apari în viața noastră mai iute decât vrem,
Ne urmărești avidă pe toți - ca un blestem
Etern și implacabil, osânda omenirii...
Elanul și vigoarea le ștergi, nu mai putem
Să alergăm prin visuri, pe căile-amăgirii,
Ne stingi în piepturi sacra făclie a iubirii
Vestindu-ne ursuză că-i vremea s-o-ncheiem!
Te-amuzi când suferim, dorind ursiri mai bune
Și rău suprem: în loc s-avem la tinerețe,
Ne dai zâmbind viclean, acum - înțelepciune!
La ce-o mai folosim, când e vecină moartea?
O lume te urăște, hapsână bătrânețe!!
Eu singur te respect și vajnic îți țin partea...
sonet de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Petre Ion Florin Vasilescu, adresa este:
