Index și topuri | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Doina-Maria Constantin

Lista completă, pagina 20

Suntem ceea ce suntem

Suntem ceea ce suntem,
profunzimile și înălțimile lumii interioare ajungem,
formele voinței, sensibilității,
plăcerii, compasiunii și durerii,
mai devreme sau mai târziu atingem...
Solidare-ntre ele, desfac modele ale adevărului necesar
agățat poate într-un vârf de arțar
sau purtat pe mări de gândul hoinar...
Vocea interioară-mi ascult,
șoapta fragilă a unui gând îmi spune că sufletul
evocă analogii de "libertate"din "inchisoarea corpului",
până la zgârieturi infantile, trecătoare...
Maestru spiritual sau demon,
interiorul continui să-mi ascult,
să individualizez reușesc
acele arhietipuri ale frumosului ceresc...
De Bun si Frumos acum sunt recomandată,
cu insistență consiliată și apoi recompensată.
Cu răbdare, metodă și constanță, cauzele conștiintei explorez,
în liniște spațiul camerei analizez

[...] Citește tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În tine tunurile antice par să spună încă nu

Între vulgaritate și Eu
se înalță al meu instinct până acolo sus,
la turnurile antice unde desenez
o dâră de lumină trimisă de Iisus,
un semn trucat de cruce
ce tace cristalina privire rătăcită-n apus.
Printre ramurile furtunilor încă vii ale orașului
ce pernele-și suflecă
pentru a culca virtutea,
mă pierd în dorința ce mă înduplecă.
În acest punct se revarsă suferințele,
care suferințe nu sunt
și va fi noaptea cea mai dulce între nopțile distonate
nascându-se din umbre sonate
ce-mi vor vesti ziua de lumină nouă
și luciri strâmbe,
niciodată născute de ochi și amăgiri ornate,
surâsuri inundate de lacrimi
și triste plăceri de mâine sărutate de rouă,
doar pentru a mă simți un pic mai bine...

[...] Citește tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ave Maria!

AVE MARIA,
fluture al cerurilor,
polenul stelelor,
Tu ce-n rugăciuni rătăcești
și inimile sărace ne hrănești
cu speranța de-a ajunge la tine,
asigurându-ne că Cerul ne aparține!

AVE MARIA,
Mamă a noastră și-a fiilor noștri,
cu puterea ochilor tăi albaștri,
oprește scânteia unui fulger,
transorm-o-n aripă de înger
pentru a da lumină celor dispăruți,
cu Cerul acum convertiți!

AVE MARIA,
ceață a minții și gândului șubred,
lumina celor ce cred,
pedepsiți cu speranța micuțului ied

[...] Citește tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubire, salvează-ne!

Această iubire violentă, fragedă, tanără, disperată,
frumoasă ca ziua și rea ca timpul pierdut în genuni,
așa adevărată, atât de veselă și ironică,
sigură de ea, ca un om liniștit privind cozi de păuni
dar și timorată ca un copil în întuneric, tremurând de frică...
Această iubire ce pe unii înfricoșează când ea le vorbește,
spionată, persecutată, rănită, călcată-n piciore,
ucisă, negată, uitată...
Această iubire încă întreagă, atît de vie și însorită,
e a ta, e a mea, e ceea ce-a fost,
e mereu nouă și niciodată schimbată,
adevărată ca o plantă pe câmpuri virgine,
tremurătoare ca pasărea în zboruri perene,
caldă și vie ca vara fecioarelor Sabine.
Doar împreună o putem reseta,
o putem adormi deci redeștepta
sfidând îmbătrânirea, adormindu-ne iar cu ea,
trezindu-ne din nou reîntineriți, surâzând aievea...
Iubirea noastră e acolo! Incăpățanată ca și vânturile,
vie precum o dorință, crudă ca și memoria,

[...] Citește tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Înger violat

Creioane colorate aruncate la coșul de gunoi
urâte desene negre împrăștiate pe dușumea,
copila tremura de parcă ar fi văzut un strigoi
și-un nod gordian de lacrimi amare vocea-i sufoca.
Vino copilă în brațele-mi calde, nu mă-ndepărta...
Să-ți iau durerea toată, să te-nalț aș vrea,
căci tu ești carne din carnea mea.
Ce demon al nopții făptura ți-a cuprins
și aripile fragede cu-atâta durere ți-au frânt?
Ale mele aripi să le dividem dinadins,
pe locul liber să plantăm rășină-de pământ
tristețe și durere să aruncăm în zenit
și-n bucurie să învățăm din nou să zburăm...
Deși peste mine gândul se-așază troenit,
de la soare-răsare raze de aur cu nesaț să furăm.
Copila mea, stai liniștită, vreau doar să-ți schimb hăinuțele...
Nici o vrăjitoare ori vreun monstru nu te vor mai atinge
căci magul o vrajă a făcut și pe vecie i-a închis în temnițele
castelului pierdut în negură de timp... Nu mai plânge,
lângă tine e acum un înger păzitor ce te va proteja

[...] Citește tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Învăluită în Lumină sunt

Învăluită în Lumină sunt,
cu păsările cerului cânt.
Alături de mine vino, creștine,
să-mpărțim lumii o felie de pâine
și-un pocal de vin roșu de sânge
trupul lui Iisus azi nu plânge.
Pentru noi păcătoșii El a Înviat,
mâinile lui Pilat a spălat
și-n suflete negre a adus
Lumina divină de sus.
E bucurie în sufletul meu,
o așez cu coroana de flori pe al tău.
Învăluită în lumină sunt,
cu păsările cerului cânt.
E Paște, e lumină, e destin,
Lui, cu smerenie mă închin!

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Adormirea Ta e calea învierii

Fecioară Precurată neatinsă de prihană.
făr' a cunoaște moartea, Tu te-ai mutat la cer,
de unde ne trimiți semințe de speranță
și mângâierea Ta ne e preexistență.
Azi, în grădina Ta, e mare sărbătoare;
s-au îmbrăcat în verde copacii seculari,
îmbrățișează cerul cu ramuri de iubire
iar florile pictate în culori lumină,
țesut-au un covor sub "Masa Tăcerii"
căci Adormirea Ta e calea Învierii
pe care fii tăi pășesc cu bucurie,
ca "Pasărea în spațiu" în plină armonie,
escaladând "Coloana Infinitului",
scară răsărită din inima pământului
pentru a-l uni cu măreția cerului
unde-i zămislit mirajul cuvântului.
O floare sunt și eu în grădina Ta,
micuță sunt și mă numesc, Nu-mă-uita.
Mă prinde-n a Ta poală când uneori mă-mpiedic,
căci numele ce-ți port e un blazon heraldic

[...] Citește tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 20 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Doina-Maria Constantin, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook