Traduceri de Petru Dimofte, pagina 270
Vânturile sorții
O navă se-îndreptă spre est, iar alta către vest,
Deși ambele navighează-n bătaia aceluiași vânt.
Felul în care este întocmită velatura,
Și nu furtuna,
Ne-arată drumul pe care-l urmăm pe pământ.
Asemeni vânturilor mării sunt căile sorții
Pe care voiajam de-a lungul vieții noastre-întregi,
Alcătuirea sufletului în adâncă-ne ființa
Va decide direcția spre care ne chemă-n zări dorința,
Iar nu împrejurările sau lupta nici alte legi.
poezie de Ella Wheeler Wilcox, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Duhoare, gândire și cenzură
Infirmieră, soră, dragă soră,
Cred că e nevoie de mai multe medicamente
Dacă chiar trebuie să rămân docil;
Am început să-mi simt iarăși mâinile și picioarele...
Așa că s-ar putea să mai fiu
Încă în viață...
Dacă sunt în viață va deveni necesar să mă exprim
Cum cred eu de cuviință și asta ar putea însemna
Că-i posibil să încetez
Să mă gândesc la curcubeie și la îngeri, și doar bunul Dumnezeu
Știe ce răutăți vor voma mațele mele...
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri într-o noapte calmă
Culcat pe pat de-a latul,
Urmăresc razele lunii lăsând în grădină
O urmă-atât de luminoasă, atât de rece, atât de fragilă;
Un spațiu aproape muzical se insinuează dincolo de perdele,
Ca zăpada sclipind la marginea viselor mele.
Îmi ridic capul și pe cer, înaltul,
Văd o lună plină și frumoasă.
Apoi, îmi cobor capul, pe pat culcat de-a latul,
Și încep să mă gândesc la tine, să mă visez acasă - - -
O, Pământ natal! și dorul meu de casă!
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lăsați, în urma voastră poate, marea să răsune
Lăsați, în urma voastră poate, marea să răsune;
Lăsați câteva cuvinte să răsune
dincolo de orice spațiu mâlit sau ruginit.
Pot fi alifii de la Avicenna,
păduri de îmbrățișări,
recolte, roiuri,
umede implicări.
Sau, poate, ceva ce a mai fost.
Se ridică. Se îmbracă. Pleacă.
Iarba crește înaltă iarăși.
La pasul lui toate par să regăsească
înlăuntrul lor o anumită formă de liniște.
Nu poate fi o distanță foarte mare
se gândește el.
poezie de Carlos Barbarito, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uitare
Uitarea este un cântec
Care, eliberat de ritm și de măsură, umblă hoinar.
Uitarea este o pasăre împăcată cu propriile aripi,
Întinse și neclintite
O pasăre plutind pe aripile vântului fără a obosi vreodată.
Uitarea este ploaia în noapte;
Sau o casă veche într-o pădure sau un copil.
Uitarea este albă albă ca un mesteacăn în furtună.
Ea poate dezlănțui profețiile unui oracol
Sau îngropa zei.
Eu pot rememora multă, multă uitare.
poezie de Harold Hart Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cioara se încruntă
Este ea propria-i putere?
Care e semnătura acesteia?
Sau ea-i o cheie, sentimentul de frig
Al degetelor unei rugăciuni?
Ea este o roată de rugi, inima ei murmură.
Mâncarea ei e vântul
Puterea lui de a trimite un mesaj.
Urmele picioarelor ei asaltează infinitul
Cu semnături: Noi suntem aici, noi suntem aici.
Ea e așteptarea-îndelungată a acelui ceva
Care-o va utiliza la aproape orice
Care a creat-o cu mare atenție
Din nimic.
poezie de Ted Hughes din Din "Cioara. Din viața și cântecele ciorii" Ted Hughes" editura CORESI, ediție 2022, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Careeu cu un Exactce
Cioc, cioc!
Cine-i acolo?
Eu!
Care eu?
In regulă!
Ce-i în regulă?
Careeu!
Ce-i asta vreau să știu!
Care-i asta vrei să știi?
CINE, eu?
Da, exact!
Exact ce?
Da, am un Exactce pe lănțișor!
Exact ce pe lănțișor?
Da!
Da care?
Nu, Exactce!
[...] Citește tot
poezie de Shel Silverstein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cioara se încruntă
Este ea propria-i ei putere?
Care e semnătura acesteia?
Sau ea-i o cheie, sentimentul de frig
Al degetelor unei rugăciuni?
Ea este o roată de rugi, inima ei murmură.
Mâncarea ei e vântul
Puterea lui de a trimite un mesaj.
Urmele picioarelor ei asaltează infinitul
Cu semnături: Noi suntem aici, noi suntem aici.
Ea e așteptarea-îndelungată a acelui ceva
Care-o va utiliza la aproape orice
Care a creat-o cu mare atenție
Din nimic
poezie de Ted Hughes din Cioara. Din viața și cântecele ciorii, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Credo
Lasă-i să pună piciorul peste tot;
Apoi deschide-mi vinele, să înot
Spre tine, Doamne! prin lacul de rubin;
Capul ars de foc mi-l pune-n țeapă și-n
Vânt împrăștie cenușa care sunt.
Cum, Doamne, știi atomii toți, în amănunt,
Cred că-ntr-o zi mă vei recupera din colb
Și-oi învia cu drepții din nimicul orb.
***James Graham (1612 - 1650) General scoțian regalist și poet..
Versuri scrise pe geamul celulei în noaptea dinaintea execuției
poezie de James Graham, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peștele
Deși te tot ascunzi în apa mareei care vine, vine mereu
La țărm, pentru-a se retrage-apoi, vrăjită de farmecele lunii,
Toți oamenii de mâine vor ști de bună seamă că eu
Mi-am aruncat aici năvodul, cum cândva-au făcut-o și străbunii,
Și că tu evadat de mii de ori din maja mea umilă,
Țâșnind printre firele-argintii ale plasei subțirele,
Și vor considera că ai fost nepoliticos, lipsit de milă,
Și te vor condamna cu multe, multe vorbe grele.
poezie de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!