Traduceri de Petru Dimofte, pagina 155
În Recviem Mozart spune
Femei pe care le pot vedea
femei din apă
ridicați-mi vă rog oasele
din lanul de grâu
oase asemeni unui buchet de mâțișori
și aduceți-le acasă în cutia unei viori.
Femei pe care le pot vedea
femei curate
femei ale fluviului
mergeți vă rog în lanul auriu.
Când deznădăjduit
călăresc un snop de grâu încercând să ajung acasă
culegeți-mi vă rog oasele risipite
și așezați-le într-un cufăraș cafeniu
pe care luați-l apoi acasă
ca pe o zestre a voastră prețioasă.
poezie de Hai Zi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
O scurtă poezie scrisă în momentul când râul umflat arăta ca un ocean învolburat
Am fost de felul meu încăpățânat și dependent de versurile perfecte,
m-am zbătut de moarte să găsesc cuvinte care să surprindă.
Acum, la bătrânețe, poeziile curg liber, în felul în care
la venirea primăverii florile și păsările uită suferințele-îndurate.
Un pavilion nou a fost construit pentru pescuitul la undiță,
dar eu prefer o plută de bambus în locul bărcii.
Dacă gândurile mele ar fi călăuzite de poeții Tao și Xie1,
noi am călători și-am scrie poezii împreună.
poezie de Du Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-au spus cei cincizeci
Când eram tânăr profesorii erau niște bătrâni în strai cernit.
Pentru formă-am renunțat la foc și-astfel am înlemnit.
Am suferit cum suferă metalul fierbinte-n alt tipar turnat.
Am mers la școală, îmbătrânind să-învăț trecutul înrămat.
Azi tinerii sunt profesori bătrânului cu care viața-împart.
Ceea ce nu poate fi turnat în formă, trebuie eliberat și spart.
Învăț să găsesc și să deschid un drum mai lămuritor.
Am mers la școala celor tineri să iau lecții despre viitor.
poezie de Robert Frost, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să călătorim într-o casă americană nou-nouță
Sunt uși
care se vor eliberate
din balamale pentru
a zbura împreuna cu norii.
Sunt geamuri
care se vor
scoase din ramele lor
pentru a alerga
împreună cu căprioarele prin
iarba unor imașuri fără hotar.
Sunt ziduri
care vor să se înalțe
cu munții
prin crepusculul străveziu
al zorilor.
Sunt pardosele
care vor să să-și transfere
[...] Citește tot
poezie de Richard Brautigan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
El încă n-a venit
Am rămas aici mult timp,
Așteptând cu
Cu lumânări aprinse
Și cu vin înspumat,
Bătătorind cărări
Până la poartă și înapoi,
Așteptându-l până când
Aproape s-a luminat de ziuă.
Acum a asfințit luna,
Iar stele au rămas puține,
Dar el încă n-a venit.
Deodată în ceața străvezie a zorilor,
O bătaie de aripi în sălcii;
O gaiță își ia zborul.
NB. În China gaița este asociată ideii de fericire, iar în acest caz fericirea poetei
[...] Citește tot
poezie de Yau Ywe-Hwa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceai
Umblu încolo și încoace prin decorul încântător,
prin cernerea fină de cețuri albastre și subțiri,
urmărind sunetul melodios al unei voci delicate
erai tu, fată din amontele fluviului Yangtze.
Tu nu te-îndupleci să părăsești apa,
tu trăiești, te îmbăiezi în apa fluviului
de parcă-ai vrea să rechemi
decorul fermecat al casei părintești
aici, prin neguri și ceață,
unde muzica plutește reverberând pretutindeni.
Ca să-ți alini dorul de casă,
savurezi fluviul în ceaiul tău de zi cu zi.
poezie de Jing Quifeng, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nocturnă
Tăcerea nopții, dureroasa tăcere
nocturnă... De ce se-înfioară-astfel sufletul meu?
Îmi aud murmurul sângelui
o furtună-înveșmântată-n mătase-mi trece prin cap.
Insomnia! Să nu poți adormi și, totuși,
să visezi. Sunt un auto-model
de disecție spirituală, un auto-Hamlet.
Îmi subțiez tristețea
în vinul nopții,
în minunatul cristal al întunericului
și mă întreb: mai e mult până-n zori?
Cineva a închis o ușă
A trecut cineva
Ceasul a sunat de ora trei
Dar n-a fost Ea!
poezie de Ruben Dario, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupul
De câte ori am pornit la drum
adus de spate
și c-un burduf de apă pe umeri?
Câte văi am străbătut
câte ținuturi sterpe ca un pântec de catâr
în care, împins de imperativele lui lugubre,
urlă lupul?
Odată, auzindu-i urletul,
i-am răspuns:
"Și tu, ca și mine, ești la ananghie,
Suntem frați într-un același destin întunecat.
Orice vom lua în stăpânire
va evada-ndată din preajma noastră:
timpurile-s întotdeauna grele
pentru cei care au seamănat
semințele pe care le semănăm noi."
poezie de Imru' al-Qais, 501-565, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pescar pe mare
Pe Treptele de Aur stă un om cu fața numai riduri, uscată iască,
Așteptând răbdător în Împărăția Cerurilor să pășească.
Îl înfricoșează-un glas, venind de sus și, totuși, parcă din abis:
"Ce-ai făcut tu pe pământ să meriți intrarea-n Paradis?"
Deși cuvintele erau blânde,-abia șoptite,-a simțit în suflet fiori reci,
" Am fost pescar pe mare, Doamne, ani aproape patruzeci."
Poarta de-Aur s-a deschis larg, iar sfântul Petru de după auritul gard:
" Fă-te-încoa', vagabond bătrân, tu ți-ai avut deja partea ta de Iad."
poezie de autor necunoscut/anonim (S.U.A.), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dao de Jing #8
Zeul suprem este ca apa
care hrănește toate lucrurile, parcă fără vreun efort evident.
Se simte bine în locurile joase, pe care oamenii le disprețuiesc.
Așa este și Calea.
Locuiește în apropierea țărânei.
În gândire, stai aproape de simplitate.
În conflict, fii drept și generos.
În guvernare, nu încerca să controlezi.
În muncă, fă ceea ce-ți place.
În viața de familie, fii permanent prezent.
Când, în pace cu tine, ești tu însuți
și nu te compari sau intri în competiție cu altcineva,
toată lumea te va respecta.
poezie de Lao Tse, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!