Lista completă, pagina 7
Dorință
De-aș putea să pun zăvor
La al timpului izvor,
Doamne,-aș fi nemuritor
Pe pământu-ți, călător
Precum magii, doritor,
De-a-l vedea pe Domnitor
Fiul Tău nemuritor
De iubire roditor,
Cum revine,-aici, pe-un nor
Și de slavă ziditor,
Purtând verbul Tău în zbor
La-nvierea tuturor,
Să pot, viu, să-i spun ușor,
Sfântului Judecător,
Că vreau să-nviez, de mor,
Din al vremii Lui izvor!
poezie de Pavel Lică din Trubadurul cerului albastru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Pavel Lică despre timp, despre sfinți, despre moarte, despre iubire, despre dorințe sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
SĂ NU-MI CEREȚI POCĂINȚĂ
Să nu-mi cereți ispășirea
De păcate, când iubirea
Are cuibul ei de stâncă
Între anii care încă
Mai îndeamnă la păcate
Sufletele ne-mpăcate,
Ce-n bobocii ne-nfloririi,
I-au plătit tribut iubirii.
Să nu-mi cereți, dar, postire,
Ca iertare de iubire,
Când în chinuri nesfârșite
Iad mi-au fost multe iubite,
Să nu-mi cereți pocăință,
Dacă am mereu credință,
Că iertat voi fi și eu,
Cât iubire-i Dumnezeu!
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Pavel Lică despre religie
Pentru dragostea de-o fată
M-ating stelele pe frunte,
Când îmi port crucea pe munte,
Unde-a mea Golgotă-mi cere,
Să-mi crucific în tăcere
Verbul sfânt, născut odată
Pentru dragostea de-o fată,
Plămădită-n Cer de mine
Din petalele virgine,
Să rămână nepătată
Prin iubirea mea curată,
Veșnic și-înc-o veșnicie
În smerita-mi Poezie,
Care-ncearcă azi a duce
Nemurirea-n vers pe Cruce,
Cu o dragoste de stele
Prin iubirea vieții mele!
poezie de Pavel Lică din Trubadurul cerului albastru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Pavel Lică despre poezie, despre viață sau despre versuri
În păcat
În păcat se scaldă sorții
Vieții scurte și ai morții,
Că nu știu calea s-o țină
Spre izvorul de Lumină;
Din păcat, sufletul cere
Lumânare de-nviere,
Care-n patru zări l-ar duce
Cu Lumina de pe Cruce;
În păcat căzut odată
Îmi duc soarta blestemată
De chiar Cerul ce îmi cere
Să mă-ntorc la Înviere;
Dar în slaba mea credință
Îmi e chiar cu neputință,
Că-n păcat doresc, să-mi fie
Eva,-n veci, o poezie...
poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Pavel Lică despre lumină
În a sufletului arcă
Norii negura-și descarcă
Peste-a sufletului arcă,
Unde-am strâns perechi de stele
Și cântări de filomele,
Cum m-a sfătuit Cuvântul,
Supărat iar pe pământul
Care a uitat de Cruce
Și spre moarte iar se duce.
Îl ascult pe Tatăl Sfântul
Când o arcă-mi fac cuvântul
Să salvez, cum El îmi spune
Tot ce crește-n rugăciune,
Însă-a sufletului arcă
Azi și o durere-ncarcă,
Primind pe Iisus ce-aduce,
Ca pereche-a lui... o Cruce!
poezie de Pavel Lică din Trubadurul cerului albastru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fabulă cu buturuga mică
-De nu vrei, ca-n zicală, s-o pățești,
Ai grijă,-amice, să mă ocolești!
Strigă spre car, o buturugă mică,
Stând neclintită-n cale-i, fără frică.
Dar carul, încărcat de grea povară,
Abia mergând pe drumu-ngust de țară,
Atât de moale după lungă ploaie,
O înfundă cu totul în noroaie.
Povestea contrazice, deci, zicala,
De-aceea carul scârțâi MORALA:
-Să nu-ncerci să-l răstorni pe unul mare,
Când nu știi ce pământ ai sub picioare!
fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cele trei ispitiri
Cu cine, oare, să vorbesc
Aici, când nu am grai ceresc,
Pe care l-am pierdut demult
În al păcatelor tumult?
Cu cine, oare, să mai fiu,
Ca Domnul, rege în pustiu,
Sfidând pe Diavolul pervers
Ce-mi cere să fac pâine-n vers?
Cu cine, oare, să discut
Când Diavolul mă vrea pierdut,
Ca pe Hristos, cu-mpărății,
Promise-n lumea celor vii?
Dar pot în Dumnezeu să sper,
Că de m-arunc, din Cer, nu pier,
Cum Diavolul s-ar bucura...
poezie de Pavel Lică din Trubadurul cerului albastru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi, cocorii-n toamnă-adună...
Azi, cocorii-n toamnă-adună,
Dintr-un ceas de stei, secunde,
Să le poarte pe sub Lună,
Să le poarte nu știu unde,
Iar cu ei, în timp e dusă,
Dintr-o lacrimă de stele,
Câte-o Sarmizegetusă
Oglindită doar în ele
Cu-al ei chip, scăldat de-un Soare
Împietrit acum în munte,
Cu toți dacii țării care
Știau timpul să-l înfrunte.
Și pe aripi, duc cocorii,
Cu secundele furate
Din ceas dacic, luptătorii,
Către bătălii uitate...
poezie de Pavel Lică din Chemarea lupului alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câți farisei?
Câți farisei așteaptă-n drum,
Cu pietre să lovească-acum
În nopțile iubirii scrise
Cu ale Poeziei vise?
Câți farisei mai vor să știe,
Că au trecut prin Poezie,
Păcatele trăind în ei
Cu-același dor pentru femei?
Câți farisei se tot crucesc,
În Templul Tatălui Ceresc,
Lumina dragostei să-nchidă
În închinarea lor perfidă?
Câți farisei sunt printre noi,
De Poezie-atât de goi,
Care mai cred în nemurire
Fără Femeie și iubire?
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Pavel Lică despre femei
SEMNUL SFINTEI TREIMI
Să te naști din glod e, oare,
Umilire, ori splendoare,
Când Cel ce e fără moarte
De Cer trupul ți-l desparte?
Să ai chip și-asemănare
Cu Trei, cifră de-nălțare,
Este oare-o fericire,
Ori un vis de mântuire?
Când ai Facerea-n Cuvânt,
De la Tată, Fiu, Duh Sfânt,
Poți, din glodu-nfăptuirii,
Să îi dai aripi iubirii?
Dacă poți cu "da" răspunde
La chemări din Cer profunde,
Atunci, sufletu-ți primește
De la Cer, semnul de pește!
poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Pavel Lică, adresa este:
