Lista completă, pagina 7
Poem țintuit
doar pentru că nu acceptăm
mistica intervenție a lingurii
în zgomotul nostru,
începem să ne descompunem
în particule intime și inevitabile,
un fel de derbedei de microni
cu buzunarele sparte
din care cade memoria involuntar.
știm care e psihoza mesei din bucătărie
fără viață personală,
de aceea, terapeutic,
uneori împrumutăm neuroni cu camătă
pentru isteriile anticipate
ale lătratului de meduză.
și tot mai des facem dragoste
dezordonat de mișto,
cu relativitatea
pe post de cearșaf sau de neîmblânzire.
[...] Citește tot
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Ne poți propune o poezie de dragoste?
* * *
în general,
nu încurc dozele sau manierele.
de data asta,
ideea îmi stă picior peste picior,
ca o golancă urcată pe un scaun înalt
într-un club,
atee, arogantă și inabordabilă.
în urmă cu un minut,
până să-și pună un picior peste altul,
dragostea părea o religie
cu biblie și dumnezeu aferent.
acum
își privește genunchii,
necredincioși dintr-odată,
parcă sunt mai mișto rotulele așa,
sărace cu duhul.
trage un fum și o privire în jur,
[...] Citește tot
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem preadevreme
la un moment dat,
rămâi suspendat deasupra ta,
refuzi să hotărăști dacă
mai întorci chestia aia făcută din sticlă
prin care, din același jos spre alt sus,
moartea se scurge în viață.
apoi timpul îți intră pe sub unghii,
de pierdut când zgârii zidul prăvăliei din colț,
de unde ai cumpăra spații mici,
la pungă,
pentru că nu ai suficienți ani în minus
prin buzunare
pentru un limitless...
auzi cum te strigă vânzătorul de zile,
nu întorci nici ceasul, nici capul,
prin urechile tale
a trecut înainte un somn lichid
cu gust de absint și cuțite de corsar
[...] Citește tot
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
poate e cazul
să nu mai plantezi pe acoperișuri
tot felul de semințe de zbor,
ne vine toamna, iubitul meu,
păsările ar cădea arămiu,
prea curând din păduri.
e târziu,
copacilor
nu le va mai crește cerul.
dar nu, nu,
azi nu avem mâine,
ștergem de pe case cu guma
toamna abruptă,
azi e o vară fără filtru,
îi simțim intensul
până în parterul plămânului.
fumul
și
[...] Citește tot
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
îți amintești că atunci
nu se putea altfel,
am împachetat dragostea din acel viitor
(era îngrozitor de multă și noi muream
doar peste câteva întâmplări)
și am teleportat-o cu destule riscuri
moral-spațiale
în soarta acestei zile.
dacă ar fi să invocăm
Marele Cântar
al sentimentelor,
senzațiile ne-ar fi strivite de tinerețea lor,
cum să ținem pe umeri
tot acest interior de zi?
trebuie
să deplasăm peisajele
mult dincolo de înțelegere,
să încapă aceste dealuri
[...] Citește tot
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Corina Dașoveanu despre iubire
* * *
din când în când construcția adevărului
e o biserică incomodă,
se poate muta pe șine
undeva mai în spatele blocurilor din bca organic
pentru că, să recunoaștem,
iubim scenariile noastre necăsătorite,
un fel de minciuni pasagere din țările calde,
atât de răsfățate în conturi de straniu,
încât
realitatea e doar un capriciu,
dar rar.
și mai ales cui îi servește o religie 3D previzibilă
care numără mătănii și pomelnice obiective?
starea noastră civilă nu primește primul ajutor
de la dumnezei de carne
și de aceea
nu ne închinăm decât cu mâinile stângi
ale fumului de țigară
într-o rugăciune contre jour
[...] Citește tot
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste (cu vișini) în construcție
nici măcar nu-mi pasă că nu înțeleg
de ce și cât se străduiește
o macara
să transforme ruina în obelisc.
un zilier încolonează pe vertical
un miriapod de intenții,
dar între el și paralela refuzului meu,
am deja un zid al berlinului
(praful nu poate fi adunat
arhitectural).
asigur un zâmbet în diminutiv
la o casă de compasiune
pentru obsesiile lanțului de macara.
i-am tăiat rugina într-un demult,
mai mult decât o amnezie fericită
nu mi se leagănă în această privință.
- +
[...] Citește tot
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste cu șoareci și geamantane
la urma urmei,
ce mai caut
în acest peisaj de plastic
dintre ieri și un tavan de mansardă?
între ceștile de zestre și ideile mele
e o republică
etajată acustic
în tonuri de lemn artificial.
sunetul nu ține de foame, nici de mână,
așa că mi-am îndesat în buzunare șoarecii. plecăm,
nu mai am nimic prin bucătărie
care să ne intereseze.
casa a ieșit înaintea noastră,
în fugă,
din otrava de rozătoare.
acum pune timbre
pe niște dorințe letale și inutile,
poșta a dat faliment sentimentalo-etern,
[...] Citește tot
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
jack d.
mă ucide de azi-noapte
cu un citat alcoolic -
"somnul e o experiență a morții".
înclin să-l contrazic,
dar atunci când dau un spațiu mai jos
(ca o fatalitate cu autocorector),
apare un somn lângă altul,
doi întinși,
ca un dublu mormânt care respiră,
fără să știe,
prin 4 plămâni ai pronumelor
anonime
încă.
inițial am crezut
că este un parteneriat bezmetic,
așa cum se întâmplă
cu adresele care se trezesc alături
[...] Citește tot
poezie de Corina Dașoveanu din Patru interzis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
despre ce să taci mai întâi când te trezești în fața unei dimineți de zid?
prima dată ai impresia că ochii își târăsc picioarele printr-un iaurt, alb, firește, în consistența văzului. apoi cumva se limpezește talpa,
se spălă trupul de pământul
care l-a înghițit peste noapte,
uite cum curge sufletul murdar la rădăcina crucii care ești, apar nuanțe pe care le auzi ca și cum și-ar striga o fântână toată apa în tine.
apoi se intră în zi,
începi să vorbești cu secunda despre minut, cu minutul despre oră, dai aerul la o parte în drum spre țigară, cafea, spre bucata aia din janis care a rămas singură de aseară pe youtube, îți dai seama că ești un automat în care bagi mereu fise de 50 de bani, dar remarci că nu prea mai ai nici din astea. probabil ar trebui să te grăbești să îți fie frică. sau să îți fie dragoste.
din geam vine orașul peste tine, îl dai afară ca pe muște, te duci lângă zid și îi zici "mă, te iubesc, nu mai ai niște alb?"
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Corina Dașoveanu, adresa este:
