Index și topuri | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Simion Cozmescu

Lista completă, pagina 4

Descântecul

un descântec plutea în apele colorate ale acelei dimineți
femeile purtau măști de chihlimbar și își lăsaseră condurii acasă
desculțe lunecau în îmbrățișarea cuvintelor care le întâmpinau
sărutându-le gleznele și mirarea fericirii
străzile se desfăceau în răsfăț sub pielea tălpilor înfiorate
pomii cu ramurile și frunzele lovind în aer păreau pui de păsări
pregătindu-se de zbor

smulgeam mască după mască
unele femei țipau și din cer cădeau sunete verzui amare
asfaltul făcea mici valuri concentrice la impact
altele se prăbușeau și se descompuneau în îndepărtări
și întâmplări încă necunoscute
câteva au râs batjocorind și dinții le străluceau a beție de adolescent

una singură mi-a mulțumit tristă spre marginea orașului

dar nu erai tu

poezie de Simion Cozmescu din Poememailungidecâtnumeletău
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Va ninge printre umbre

pășește printre momente
nu le speria
dacă e nevoie îngenunchează
și liniștește-le spaimele
simte în palmă pâlpâirea
luminii din ele

ai dansat ultima dată pe acea șosea
care despărțea cireșii de mai de
caișii lui septembrie
treceam în drum spre miazănoapte
ai spus oprește vom aștepta ploaia
ninsoarea între aceste palme ale pământului
deschise într-o dorință de cer
am oprit și am aprins o țigară
îți auzeam murmurul șoptit erai ploaia care aștepta cuminte
mișcările tale linișteau frunzele și norii silhui
rochia albă răsfira aerul învolt
șoseaua a dispărut în urma noastră
s-a prelins pe obrazul acelei călătorii

[...] Citește tot

poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am să vă spun vouă

Am să vă spun vouă,
celor care nu respirați,
dar atrageți trecerea timpului,
lăsați-vă trupul chezaș pentru găzduirea presimțirilor,
profețiilor și fluidelor destine,
părăsiți-vă gândurile la marginea oamenilor,
cei care încep acolo unde vă sfârșiți voi;
ridicați-vă prin pădurile de ființe,
prin munții trăirilor,
voi, cei care împietriți sunteți și nu urmați aerul,
apa sau curgerea amintirilor;
închinați-vă în catedralele din sângele versurilor,
deschideți uși în voi la fiecare bătaie a duhului
care vrea să intre prin gura voastră inexactă și
vrea să formeze ochi, inimă, vintre, plămâni.

Am să vă spun vouă, lucrurilor și nelucrurilor,
celor care așteptați îngândurați în gândurile mele,
neîncrezători în moartea voastră,
ridicați-vă și iubiți.

poezie de Simion Cozmescu din Cântecul măturătoarei de fluturi
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântecul măturătoarei de fluturi

ea mătura fluturii de peste zi,
frumoșii, mătăsoșii, foșnitorii fluturi.
ea îi mătura morți,
îi mătura roșii, albi, violeți, albaștri,
galbeni, turcoaz și portocalii -
acopereau aleile transparente de sticlă,
care vibrau în vântul de înserare.
eu, pe banca din oase ceruite,
îi urmăresc unduirea corpului sub rochia,
voalul de fantezie cu motive de fluturi vii.
la fiecare mișcare a frumoasei, mătăsoasei
măturătoare de fluturi,
simt cum mă topesc până ce din
mine nu rămâne decât un fluture negru,
care se-așază pe umărul femeii ce murmură
un cântec uitat de toate amintirile mele.

închid ochii în timp ce înmiresmate flori de câmp
se îndreaptă spre mine,
un fluture negru

[...] Citește tot

poezie de Simion Cozmescu din Cântecul măturătoarei de fluturi
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nostalgie

Din degete îmi curgeau străzi prelungi
cuvintele se plimbau în silabe albe sau colorate
străzile duceau în parcuri unde lumina cânta prin ramuri
nu aveam nevoie de mișcare ca să înțeleg
aveam nevoie de inerție de oprire într-un cuvânt
care să mă cuprindă
plimbarea ar fi fost o respirație peste febra unui sentiment
suflarea mamei peste o frunte arzândă de copil
care crește prea repede pentru o copilărie mult prea scurtă
din degete îmi curgeau străzi care hoinăreau prin oameni
admirându-le inima și ochii de culoarea lemnului neștiutor
odihnindu-se într-o poezie scrisă pe un laptop prăfuit
eram noapte și eram poate primăvară
sigur nu eram om
pentru că prin mine nu se plimba nicio stradă
iar degetele le păstram cu nostalgie
de pe vremea când eram
copilărie

poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întrebări și înnoptare

(Această noapte)

o neliniștire a copacilor simțind furtuna
mă atinge
îmi răsfiră umbra peste inima ta

nu ai întrebat de mult de mine
din priviri măcar
ce mai fac
pe cine mai iubesc zilele astea
dacă îmbătrânesc sau m-am oprit
dacă mai am bicicleta aceea veche
Ucraina,, bătrână și ortodoxă"
cum îi spuneai

tu întrebi
pietrele
cum se mai simt
drumul
cum o mai duce

[...] Citește tot

poezie de Simion Cozmescu din Cântecul măturătoarei de fluturi
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A venit vara

ți s-au liniștit cocorii sub piele
îți spun mângâindu-ți bătăile inimii
surâsul tău face să zăngăne portocalii în Corfu
a venit vara și toate călătoriile încetează în apropierea soarelui
pereții sunt aripi legate cu ceară
și odăile care ne țin prizonieri s-au prăbușit
un lan cu flori și o tăcere între ape ne sunt aproape
și ne sunt departe
cireși zdrențuiți sperietori de răsărituri
vin întrebându-ne dacă nu avem să le dăm ceva
fie și o privire sau câțiva fluturi amari
din recolta de anul trecut
în schimb ne lasă un crâmpei din umbra lor
pe care îl îngropăm între rododendroni

bineînțeles că vom face dragoste
la urma urmei și moartea nu e decât un copil din flori
pe care îl naștem deopotrivă
amante și amanți

[...] Citește tot

poezie de Simion Cozmescu din Cântecul măturătoarei de fluturi
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Stație fără călători

ce umbre noi mai nou
ne ies prelungi dintre tâmple
ai observat

locul meu se năruie lângă locul tău
ca-ntr-o banchiză în vara polară
ne îndreptăm stângaci dungile de pe suflete
mai sufli un fir de păr
o firimitură imaginară
mă cerți și dacă port un tricou șifonat
când mă visezi
mă uit la tine nevinovat dimineața
cred că te enervează

aseară strada s-a ridicat peste oraș
cu tot cu stâlpii de iluminat
a fost întuneric și liniște
nimeni nu a mai venit sau trecut în această noapte
așa am observat acele umbre dintre tâmplele noastre
pentru asta a trebuit să te visez și aveai un capot demodat

[...] Citește tot

poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Frumoasa adormită

era cea mai frumoasă fată din oraș
visele ei străbăteau adolescenții transparenți
din fluidele cartiere ale orașului stingher
ea visa și undeva un adolescent se ridica de la pământ
ca o păpădie
dispărea în scurt timp cu un pocnet sec
de os rupt
în curând
străzile vorbărețe apartamentele fragile
școlile ipohondre cafenelele mătăsoase
parcurile lenevoase
erau pustii de adolescenții transparenți
lipsiți de vise ai acelui oraș

într-o zi fata se trezi tușind
sângele roșu îi păta batista
soarele lumina neputinicios prin geamuri livide
au crezut că e o alergie la ambrozie sau puful
care plutea în acele zile neobișnuite prin aerul veșted
dar fata se stinse

[...] Citește tot

poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A treia secundă

Îmi odihnesc adesea uitătura rece,
privirea ștearsă sau nu,
peste un popas al tău în viața mea -
mi se pare că m-ai uitat.
Ca pe un muc de țigară prea puțin sărutat
prea puțin alintat de buzele tale...
O, Doamne, licărul,
scânteia ființei mele
se pierde pe coridoarele
și fulguiala altor destine.
Știu ce îmi spui dinainte, popas al limbii
pe versuri din coral.
Inima mea și-a făcut atol,
inel de logodnă în mările calde
sub jumătatea clepsidrei tale de creion,
pudră, machiaj... toate cele...
Nu știu bine cum se numesc, dar știu că fac parte din tine.
Iubesc trezirea, adormirea ta.
Mireasma ta. Pielea ce înflorește sub fiecare sărut.
Uit de obicei fiecare vis al tău.

[...] Citește tot

poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 5 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Simion Cozmescu, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook