Lista completă, pagina 4
Jumătate din miezul tuturor lucrurilor
mă strecor tiptil
ca un poem haiku
până în fundul sufletului meu
prin toată efuziunea instinctelor adormite
cobor tot atâtea trepte
câte întrebări îmi pun zi după zi
încercând să aflu
unde găsesc jumătate din miezul tuturor lucrurilor
să o așez lângă jumătatea din mine
sunt câteva biserici pe care
le vizitez în dorința de a crede și a nu cerceta
dar întotdeauna plec din ele
cu un preaplin al sentimentelor de vinovăție
uitându-mă în ochii copilului care cerșește la ieșire
umblu prin atâtea locuri de unde vreau să cumpăr liniștea
și cu sacoșele pline
mă opresc lângă ușile glisante
unde un zâmbet știrb imploră o țigară
pare că e crăciunul
bătrânul a primit mandarine și cozonac cu stafide
[...] Citește tot
poezie de Ancuța Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Ne poți propune o poezie de dragoste?
Viziune
viziunea i-a apărut Mariei Angelica într-o noapte în care
chinuită de vechile coșmaruri, s-a ridicat din pat
și s-a îndreptat apoi spre bucătărie după un pahar cu apă
apucând să facă numai câțiva pași
a simțit dintr-o dată o așa ușurătate trupească
încât își tot apăsa cu pumnul pe piept
pentru a-și ține carnea lipită de suflet
speriată de această subită stare de imponderabilitate
voind să se sprijine pe concretețea lucrurilor din jur
continuă să meargă prin încăperile atât de cunoscute
deschide cu hotărâre ușa frigiderului
ea e aici și acum
deține un control permanent asupra a tot ceea ce o înconjoară
și îi aparține, deopotriva
și-a pierdut din setea aceea intensă cu care părăsise așternutul
legume, o sticlă cu vin, friptură
[...] Citește tot
poezie de Ancuța Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Casa
ne uităm la casa asta cu toții
dintr-un punct se vede
ușa închisă
cei mai curajoși și triști
sparg geamurile
intră timid și descriu
cu bisturiele lor
detalii despre mobilierul putred
obiectele intime
firimiturile lăsate de cei
plecați să se ocupe cu viața
pe o scenă unde neoanele pâlpâie
casa este frumoasă
pentru cel care
din câine a devenit om
și ochii nu mai au săgețile iscodirii
fiecare își face propriul film
ca la hollywood
al iluminării
[...] Citește tot
poezie de Ancuța Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Creta
Sunt insule pe care doar artiștii le pot imagina,
Pe pânzele lor infinite, cu pensule înmuiate nebunește în albastru.
Insulele astea au mereu o muzică a lor,
Au mereu un gust, mereu parfum.
E o insula printre ele, în care locuitorii
Nu au încetat să traiască liber, niciodată.
E o insulă care naște legende.
Primii oameni, după ce au mușcat din fructul interzis,
Au venit să-și ascundă rușinea în Creta.
Au întrebat, au plâns, au fost cuprinși de nefericire,
De durerea de a nu ști cine sunt sau cine i-a creat.
Ca o mama bună, plină de roade și de dragoste,
Creta le-a dăruit legende pentru a-și acoperi cu ele rușinea.
Astfel, primii oameni au devenit zei.
Dacă visezi, în Creta îți sunt prielnice toate:
Soarele, orizontul și apa sunt nesfârșite.
E insula vizionarilor și a măslinilor cu rădăcini în stâncă.
Totul este într-o continua zbatere de a renaște din ruine,
[...] Citește tot
poezie de Ancuța Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flash memory
într-o pustietate ca în oricare colț de lume
o fetiță stătea pe marginea unei gârle
tristețea i se accentua cu fiecare orăcăit de broască
ce imprima orelor un curs lasciv
o tărăgănare nevrotică
mirosea a mlaștină și a verdeață umedă
iar pe celălalt mal se putea admira fără emoție
risipirea unei turme de oi
ca o halucinație generată de sunetul talăngii
desfigurând calmitatea locului
în același segment temporal
se întâmplau prea multe lucruri
pentru a fi nevoie să fie judecate
sau cel puțin contabilizate
nu mai era necesar să le cunoști
intuind doar că ele oricum se petrec
indiferent de felul în care îți miști buzele
dacă te uiți prea concentrat în soare
sau de altă opțiune interesantă
[...] Citește tot
poezie de Ancuța Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Variațiuni ale lui Yin și Yang
Mi se pare că ți s-a umflat un obraz
și ochiul îți pare puțin mai mic,
jumătate din tine s-a umflat,
jumătatea egoistă,
atât de compătimită de partea stângă a corpului tău frumos.
Nu ai decât atâția ani și ți se pare că numai tu știi
că se circulă regulamentar pe partea dreaptă a trotuarului,
că se merge de mână pe trotuar
cu orice femeie care știe că în partea stângă este inima,
dar nu știe că sunt mai multe trotuare
și că pe unele tu nu poți merge decât singur,
nu poate merge decât dreapta corpului tău frumos,
egoistă și minunată,
încât asta mă face să cred că a te descurca singur în lumea ta egoistă
a fost visul atâtor sute dintre predecesorii tăi,
pe vremea când mergeau cu ochii închiși.
Și m-am gândit să pictez pe ochiul drept,
pe care odată îl țineai închis,
voiam să îți pictez o ramură de măslin pe pleoapa dreaptă
și apoi să te las în pace,
[...] Citește tot
poezie de Ancuța Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călătorie în primordial
Am găsit odată o barcă ancorată la mal și eram singură
În jurul meu musteau dorințele vii ale unor larve
Cu fiecare minut care trecea nu le mai deosebeam de ale mele
Nisipul tăcea,
Iar lemnul bărcii începuse să putrezească de plictiseală
Hai să mă pierd, mi-am zis
Cu barca asta.
M-am îmbarcat și am plecat,
Supusă unei oarecare condiții
Eu însămi o condiție ca barca să plutească doar ca să se scufunde
Călătorul condiționat, purtat de vânt și fără legendă.
Și-atunci am gândit că am nevoie de legi pentru un drum parcurs înapoi
Un set gata făcut,
Din care să pierd câte o bucată
Respectând cronologia inversă a apariției lor
Să pedepsesc în lanțuri toți scribii care le-au multiplicat cu avânt
Să celebrez mici victorii fumând pipa păcii cu bătrâni care n-au avut șansa să moară ca Che Guevara.
Știu Decalogul, mi s-a transmis civilizat și metodic
Dar ce păcat că ascult doar ordine răstite,
[...] Citește tot
poezie de Ancuța Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Perseverența este șarmul meu
cu degete strivite dar sârguincioase totuși
în pofida atâtor încercări ratate
la care au contribuit inconștient
sub dictări ale unei entități
căreia nu-i port niciun fel de recunoștință
încerc să fac eforturi întru a urma
o atât de lipsită de relevanță și scop nobil direcție
încât mă mir și eu, se miră și mâinile mele
de această subită voință de adaptabilitate
această absurditate de a înțelege mocirla existențială
cochetezi cu metafizica, slabă și ingenuă ființă
râvnind să atingi sferele unei liniști
care nu se poate afla decât într-un univers vegetal
vălul comod și compact al ignoranței poate să dispară
însă efortul de a găsi un veșmânt colorat de sihastru
sub care să te ascunzi și să le acoperi pe toate odată cu tine
nu se știe dacă va merita osteneala
ignoranța e și neconștientizare
conștientizarea e urmată însă
de dorința de a ascunde prăpastiile năucitoare
[...] Citește tot
poezie de Ancuța Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Ancuța Morar, adresa este: