Index și topuri | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Violetta Petre

Lista completă, pagina 32

Îți dau eu apă curată din rezeva mea de ploi...

(gând pentru infatuați)

Peste fruntea-ngândurată, stropi de ploaie furibundă
Mai lovesc și azi, ca toamna, deși-i primăvară-n noi;
Dar nu-s ploi obișnuite, care-adapă, ci inundă
Chiar și stropul de lumină și-l îneacă în noroi.

E o ploaie de cuvinte, care dau dureri ascunse,
În orgolii sunt pitite ca la pânda de vânat.
În cartușiere grele gloanțele sunt bine unse,
Să alunece spre moarte într-un hohot desfrânat.

Nu e fală, e-o dorință de-a suci cuvântu-n rană,
Când o ultimă suflare se mai zbate-ntr-un poem.
De a smulge din aripă chiar și ultima ei pană-
Vânător orbit de-orgolii nu simți slovele cum gem?

Înarmat cu nonșalanță, nepăsare,-n zale grele,

[...] Citește tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă iartă, Doamne, că blestem!

Pe voi ce țineți soarta-n mâini
Și ne tratați ca și pe câini,
Azi, vă blestem, ca-n buzunare,
Să n-aveți bani de-o lumânare.
Lui Dumnezeu trimit misivă,
Să n-aveți bani pentru colivă,
Nici morții să vi-i pomeniți,
Săraci lipiți, în veci să fiți!
Cât de-mbuibați sunteți acum,
Dea Domnul să cerșiți în drum!
Un colț de pâine din gunoi,
Să fie hrană pentru voi,
Ca să simțiți și voi osânda,
Cum simte țara mea, flămânda.
Voi huzuriți pe munți de bani
Și ne catalogați golani,
De îndrăznim să cerem pâine
Nu pentru azi, ci pentru mâine.
Azi, ni-e tărâța-ndestulată
Vă dăm și vouă, ca dovadă

[...] Citește tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Polemică galinacee

În ogradă, orătănii stau grămadă la sorit,
Bate-un vând de primăvară cu miresme de iubit.
O găină cam plinuță, dar cu-apetisante forme
Ține o ședință scurtă să modifice din norme:
-Un cocoș la zece fete, cine dracu-a mai văzut?
Zău, ai viață grea băiete și nu este de crezut,
C-așteptăm la rând cu ziua, să ne pigulești un pic.
Mie-mi place și-un preludiu, dar așa, nu simt nimic.

-Vai, tu ce pretențioasă-ai devenit, așa deodat!
Pentru astă ipostază, cine oare-i vinovat?
Eu aș vrea să stau cu tine, mult mai mult decât o zi,
Să-ți arăt că știu mai multe și ce tandru te-aș iubi!

-Ei, eu nu vorbesc de mine, ci pledez pentru găini.
Eu sunt viță de regină, am pretenții să te-nchini,
În genunchi să îmi faci curte și-un coteț doar pentru noi,
De ai gânduri serioase, să vorbim numai noi doi!
Sau poți să-mi trimiți mesaje pe whatsapp sau pe face-book
Am așa de multe cereri, să citesc nu mai apuc.

[...] Citește tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Albastru rănit

Gențiană, Gențiană, trage-ți cerul să-ți ajungă,
Când mușca-vor vârcolacii luna-n noaptea cea mai lungă!
Îți va-ngenunchea albastrul și pe glezna de fecioară
Vei simți cum înflorește scâncetul întâia oară.
Nu te dezgoli întreagă, lasă-ți gândul să mai zburde!
Trupul freamăte ca frunza, jurămintele sunt surde.
Când dorința te subjugă și te risipești într-altul,
Îți cresc aripi și cu fruntea, ce ușor atingi înaltul!
E o clipă-nșelătoare, care doare cât să placă
Și n-ai vrea să se sfârșească, să rămână, să nu treacă,
Ca o apă curgătoare, insensibilă stăpână
Peste pietrele ce-așteaptă mângâierea ce se-amână.
Vei rămâne așteptare, brațe goale, răni deschise,
Întrebări fără răspunsuri bat la uși demult închise.
De-ai păstrat un gând sub gene, doar al tău, vei fi bogată-
Trage-ți cerul, să-ți mângâie, lacrima nevinovată!
Trag de cer, să prind albastrul în căușul palmei mele
Și nu-l vreau cu lună plină, nici cu soare, nici cu stele.
Doar curat fără glazură, cum mi-e gura fără miere,
Cu dulceața naturală a miresmei de muiere.

[...] Citește tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Neputință și furie

Lifte spurcate, împărțiți doar jale
În zi de rugăciuni duminicale,
Mușcați ca lupii, azi, din doliul meu
Voi, bestii, fără sfinți și dumnezeu.
Vă îmbuibați cu lacrima din rană
Din biete suflete fără prihană.
Când eu mănânc poeme-n zori pe pâine
Voi dați cu piatra-n mine, ca-ntr-un câine.
De unde să vă dau eu milioane,
Așa e legea voastră, după toane?
Și știu că de nimica nu vă pasă,
Nici că nu am ce pune azi pe masă.
Mâncați cu șapte guri. Și ce palate,
Vă găzduiesc ticăloșia! Nu se poate
Ca un norod întreg să poarte vina,
Că v-ați înfipt în țară rădăcina.
Ne sugeți sângele, vampiri fără pereche
Precum nebunii cei loviți de streche.
Tot adunați averi și nu vă pasă
De amărâții ce nu mai au casă.

[...] Citește tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Blatul

12 ouă... e cam mult
(e rețetă de demult)
Tot atâtea linguri nucă
E-o rețetă mai caducă
Nuca să fie pisată
La robot, sau chiar la daltă.
Și 8 linguri de făină
Albă și să fie fină,
4 linguri de pesmet
Din acela mai cochet.
Zahăr bineînțeles
Cât mai fin și mai ales
12 linguri pline ochi
Să nu-i fie de deochi.
Ca să crească blatul mare
Pe lângă un praf de sare
Un pachet de amoniac
Să-i fie, nucii de leac.
Stins în zeamă de lămâie
Prea solid să nu rămâie.

[...] Citește tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Narghileaua violetă

Ieri am plâns ca o zăludă,
Mi s-a înecat și arca,
Dumnezeu să mă audă
Și să îmi salveze barca.

Și am scris ca o nebună
De-of și inimă albastră
Câte-n stele și în lună
Tot privind înspre fereastră.

Parcă așteptam furtuna
Să mă ia cu ea în lună,
Să plec pentru totdeauna
C-așa cerul ne adună.

Înspre seară-a mai stat ploaia,
Mi-am șters ochii c-o batistă;
Era timpul să-ntorc foaia,
Să-ncetez să mai fiu tristă.

[...] Citește tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poem de sărbătoare (glossă)

Dă-mi ce-i al meu din tainele pădurii
Să mă hrănesc cu sevele astrale,
Să-mi fie primăvară-n cerul gurii,
Când mă ating, timid, buzele tale!

Și scrie-mă poem de sărbătoare,
Să mă gătesc cu straie de lumină,
Cuvinte ce rămân nemuritoare-
Un chihlimbar de-al, inimii, rășină!

Că sunt copil al verdelui nostalgic
Pierdut într-o cascadă de uitare.
Când m-ai lovit în punctul meu nevralgic
Și nu mi-ai dat răspuns la întrebare,

Am sângerat mai verde decât frunza
Ce-și strânge trupul în jurul nervurii,
Acolo-n miezu-n care plânge muza.
Dă-mi ce-i al meu din tainele pădurii!

[...] Citește tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când primul pas...

O noapte ce plângea pe-un țărm de mare,
O mamă mai copil decât copiii,
Un univers sub semne de-ntrebare,
Abandonându-și printre stele fiii.

Și eu, abia gustând durerea lumii,
Când primul pas se-mpiedică de moarte,
Scormonitoare în esența humii
Cu-n scâncet curios de ''mai departe''.

Ploua albastru-n rogvaivul verii,
În ochii mei tot cerul răsărise,
Pe-obrajii mei se rușinau toți merii
Și ai fi zis că tot norocul mi se

Adună-n brațele de ursitoare,
Ce-mi mângâiau secunda primei clipe.
Și nu știam atunci că viața doare
Și că iubirea știe să și țipe.

[...] Citește tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Septembrie, poem neterminat...

Septembrie, te mai gândești la mine? Sau ai plecat cu amintiri cu tot?
Eu mă frământ și-alerg printre destine și să aleg vreunul, n-am să pot...
E-atâta noapte-n versul meu și luna își caută un loc să n-o mai văd
Și zorii îmi îmbracă-n nori minciuna și mă anunță că va fi prăpăd.
Mi-aș scoate sufletul, l-aș arunca spre tine... și calcă-l în picioare dacă vrei!

Numai să nu mai simt cum serpentine îl amețesc pe întomnate-alei...
Poemul meu respiră anevoie pe-o margine de lume unde nu-i
De nicio muză-albastră o nevoie, ci doar de tine, dor al nimănui...
Mai trece-un tren prin gara mea pustie, ca o fantomă, bântuind prin timp

Din mers, într-un vagon, o poezie pictează-n violet un anotimp...
Îi fac cu mâna, poate se oprește, în stația fără peron, și-aștept și sper
Să îmi răspundă... ochii și-i ferește și-mi fac din lacrimă un colier...
Septembrie, poem neterminat, neînceput, abandonat din mers
Te-ai rătăcit pe la răscruci și-un vânt turbat mi te-a furat și nemilos te-a șters...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 33 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Violetta Petre, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Fani pe Facebook