Elena Victoria Glodean

Când Martie plutea-n decor

Se întâlniră-ntâmplător
Printre tarabe, la Obor.
Clipind ca libelula-n zbor
Ea îi zâmbi fermecător.
El, crăişor de prin Bihor,
Opt clase, dar viticultor,
Pe dată se simţi dator
Să îi ofere-un mărţişor.

Străfulgeraţi de-un cald fior
Se-aprinse-n ei amorul chior.
Fără de fast şi cu mult zor
S-au luat şi-n filmul lor color
Ea-i pregătea pui la cuptor
Şi-l chema dulce-n Mi minor:
-La masă, scumpe puişor!
El rar bătea câte-un covor
Şi-o striga scurt, în... La major:
- Vino de-l ia, fă, Mimişor!

parodie de Elena Victoria Glodean (2015)
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe mirosind a toamnă

Merg cavalerii nopţii
să ceară lunii vamă,
copacii în iluzii
pierd frunzele pe rând,
a mai trecut o vară
s-a mai topit un gând;
să bem din cupa nopţii
şi nu fi tristă, doamnă!
Pe uliţa din suflet
mai trece-un dor flămând
trist căutând un loc
unde-ar putea să doarmă;
din vise desuete
gustând ca dintr-o poamă,
tomnatic pierde-vară,
el trece fluierând.
Ne plouă în privire,
ne plouă şi în gând
cu stropi plesnind de clipe
şi iz, discret, de toamnă;

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Victoria Glodean din Volumul de poezii "Între două tăceri"
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urăsc cuvântul mărţişor

Se întâlniră-ntâmplător
Printre tarabe, la Obor.
Clipind ca libelula-n zbor
Ea îi zâmbi fermecător.
El, crăişor de prin Bihor,
Opt clase, dar viticultor,
Pe dată se simţi dator
Să îi ofere-un mărţişor.

Străfulgeraţi de-un cald fior
Se-aprinse-n ei amorul chior.
Fără de fast şi cu mult zor
S-au luat şi-n filmul lor color
Ea-i pregătea pui la cuptor
Şi-l chema dulce-n Mi minor:
-La masă, scumpe puişor!
El rar bătea câte-un covor
Şi-o striga scurt, în... La major:
- Vino de-l ia, fă, Mimişor!

[...] Citeşte tot

parodie de Elena Victoria Glodean (2014)
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

La liziera dintre veşnicii

La liziera dintre veşnicii
e-un han unde coboară deseori,
din lumea-i de metafore şi de vise
un trist boem cu ochi pătrunzători
şi sufletul-un teanc de manuscrise.

Când netrăite dorurile-l ard
şi tot preaplinul stă potop să cadă,
cu gândul, ca-ntr-un salt de leopard,
se-ntoarce în cuvânt să poată scrie
ce ochiul minţii n-a-ncetat să vadă.

Cârpindu-şi zilnic mantia-i de lut,
cu sufletul colindă, hăt, pe unde
vibrând flămând, nicicând îndestulat,
pe coapsa timpului neîntâmplat
ritmic lovesc cuvintele rotunde.

Cu lacrima destinului în palmă
un ne-nţeles, e uneori proscrisul

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Victoria Glodean (2015)
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, femeie!

Te-au zămislit din spuma mării Zei,
să-ţi fie tenul fin, catifelat,
culoare roz din trandafir ţi-au dat
şi te-au înmiresmat cu flori de tei.

Ca de gazelă trup ţi-au modelat
să fie suplu şi în şold ţi-au pus
mici unduiri din valul nesupus,
la ţărm când se întoarce înspumat.

Pentru-abanosu-ţi păr, fără de ştire,
un caier au furat din miez de noapte,
fir lung au tors şi împletind în şoapte
din stele-au strâns puţină strălucire.

În iris ţi-au pus verde-n tonuri blânde,
dar şi mister dintr-un străfund de lac,
drept gene sunt doi fluturi ce-şi desfac
aripile cu gesturi tremurânde.

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Victoria Glodean din Între două tăceri
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai sunt tânăr, doamnă

Nu mai sunt tânăr, doamnă! în traiul meu anost
Doar serul din perfuzii îmi tropăie prin sânge.
Cum aş putea fi iarăşi Don Juanul care-am fost
Când trupul veştejeşte şi putirinţa plânge.

Nu mai sunt tânăr, doamnă! băut-am cred destul
Cât să pricep căderea când nu ai echilibru.
Un pătimaş în eros, nicum n-am fost sătul
Cât să pot satisface orgoliul meu de tigru.

Nu mai sunt tânăr, doamnă! nici tânăr, nici frumos,
Beau apă cam doi litri de când sunt la dietă;
De prea multe lipide şi-o gută-nfiptă-n os
Când tensiunea creşte mă-nvârt ca-n piruetă.

Nu mai sunt tânăr, doamnă, şi de pereţi mă ţin
Când scările cobor, că-mi scârţâie genunchii;
Sunt un cadavru viu la care corbii vin
Să ciugulească gena ce-au pus-o-n mine unchii.

[...] Citeşte tot

parodie de Elena Victoria Glodean, după Mircea Dinescu (2014)
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

În zidul meu de Ană

Când a venit, aşa, ca un însemn,
cu geana scrijelind în trup de lemn,
privea fără de ţintă-n viaţa mea
citind, în şoaptă, dincolo de ea.

Purta în păru-i albe flori marine,
adâncuri de oceane pe retine,
cald susur de izvor în răsuflare
şi-n pas molatic... dulce cadenţare.

Stăteam închisă-n putredul meu trunchi
ca sufletul să-mi cadă în genunchi
când ea, din stele scurse pe pământ,
un cosmic vânt împrăştia-n cuvânt.

Într-un acord de linişte deplină
şi îmbrăcată-n straie de lumină,
eu o ţineam ca un copil, de mână,
şi-o imploram cu lacrimi să rămână.

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Victoria Glodean
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un rondelist către amante

Amantelor, vă spun de-acum
Rămas bun ţie Mădălina
Şi ţie Marga, Flori, Crina,
Că v-am iubit ca un nebun.

Rămas bun dulce Loredană,
Fâşneaţa mea petrecăreaţă
Cu-angelic chip şi minte creaţă.
Rămasă de trei luni vădană.

Zile şi nopţi te-am consolat
Din zori şi până-n asfintit.
De-ţi mulţumeam, spuneai şoptit:
-Să fie pentru răposat.

Au revoire Ninet, la vreo agapă
De ne-ntâlneam, tu messalina
Cu mamelonul cât măslina
Şi mortul îl trezeai din groapă.

[...] Citeşte tot

parodie de Elena Victoria Glodean, după Mihai Ursachi (16 aprilie 2016)
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe vremea când umblai pe jos

Pe vremea când umblai pe jos,
(D-atâta mers n-aveai pingele)
La muieruşti făceai bezele
Pân' le cădea textila jos,
Căci erai tânăr şi frumos,
Pe vremea când umblai pe jos.

Pe vremea când umblai pe jos,
Înghesuiai după tejghele
Ospătăriţe subţirele
Şi te-nfruptai chiar copios
Din vin şi... fructul lor cărnos,
Pe vremea când umblai pe jos.

Pe vremea când umblai pe jos,
La blugi purtai numai bretele,
Pe-un colţ de bar scriai rondele;
Erai uşchit, erai pontos,
Un zurbagiu cu... braţ vânjos,
Pe vremea când umblai pe jos.

[...] Citeşte tot

parodie de Elena Victoria Glodean, după Rodica Botan (29 martie 2014)
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străina din mine

Străina din mine
nu vrea să spună de unde mă ştie,
dar, uneori, îmi lunecă prin suflet
cu paşi foşnitori ca un grafit ascuţit
pe luciul unei coli
de hârtie.

Tăcută ca umbra,
de parcă ascunde o vină
în fiecare noapte o aud cum suspină;
întotdeauna se trezeşte în zori,
scutură cerul de nori şi zâmbeşte
nefiresc de senină.

Străina din mine
nu vrea să spună de unde mă ştie,
dar cunoaşte bine arta umbrelor
şi, seară de seară, dansează pe toţi pereţii
la fel ca mâinile bunicului
în copilăriei.

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Victoria Glodean (2016)
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!