Dumitru Prunariu

În primul rând, zborul cosmic îţi creează o altă perspectivă de a vedea lumea, plecând de la perspectiva strict fizică pe care o ai privind Pământul din spaţiul cosmic. Toate acestea îţi deschid un apetit pentru a privi problemele la modul global. Lucrul acesta nu se produce imediat după experienţa unui zbor cosmic, ci în timp, pe măsură ce începi să te confrunţi cu o serie de activităţi noi, mai ales în context internaţional. După ce le analizezi, tragi de multe ori concluzii care scapă celor care nu au dezvoltat simţul de a vedea lucrurile la scară cosmică... Eu sunt convins că viaţă nu există numai pe Pământ, ar fi absurd să gândim astfel.

citat din Dumitru Prunariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-aş întoarce în Cosmos pentru trăirea umană pe care o ai văzând Pământul de la înălţimi extraatmosferice; desigur, nu ştiu cine m-ar mai trimite acum; aştept să vină noi generaţii, care să zboare. Dorinţa mea internă rămasă după primul zbor este că oricând m-aş întoarce cu mult interes în Cosmos. Am fost supus unei sarcini de 4G; stai pe spate, dar eşti presat în "fotoliul" cosmic, zgomotul motoarelor rachetei încetează, simţi vibraţii, apoi totul devine linişte şi pluteşte în jurul tău, ai o senzaţie de euforie, la început, apoi ai impresia că ai capul detaşat de corp, pui mâna pe el şi îl apeşi, să simţi că ai cap; e o senzaţie naturală, oarecum instinctivă.

citat din Dumitru Prunariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt probleme cu băutul apei. Nu poţi să bei decât din furtun. Am mâncat conserve special preparate. Cosmonauţii nu mănâncă pastile, aşa cum se vehiculează, ci hrană normală, dar preparată special. De asemenea, dormeam ca să nu deranjăm prea mult ritmul biologic. E destul de dificil să dormi în cosmos, pentru că jos, pe pământ, eram obişnuiţi să dormim pe o saltea, să ne simţim greutatea, să ţinem o pernă sub cap. Acolo am pus treningul, dar odată ce organismul s-a relaxat, treningul a zburat. Vreo două-trei nopţi este dificil să dormi, dar după aceea nu mai sunt probleme. Ai închis ochii, iei poziţia fătului, poziţia maximă de relaxare a muşchilor şi dormi pur şi simplu.

citat din Dumitru Prunariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zborul cosmic a fost vârful pentru mine. În momentul în care m-am oferit voluntar să particip la selecţionare nici nu mă gândeam că voi ajunge în spaţiul cosmic, dar intrând şi înţelegând, performând, mi-am dat seama că este un domeniu de viitor. Zborul m-a atras întotdeauna, fie că a fost cu avionul sau racheta. Ceea ce a constituit un dezavantaj pentru mine a fost poate faptul că eram prea tânăr pentru o carieră anterioară pe care să construiesc ulterior viitorul carierei, beneficiind de experienţa zborului cosmic. Practic, dintr-un tânăr inginer de aviaţie care a apucat să lucreze jumătate de an în fabrică, să promoveze nişte procese tehnologice, am ajuns să efectuez stagiul militar, iar acolo să fiu selecţionat pentru zborul cosmic, şi chiar am zburat în spaţiul cosmic.

citat din Dumitru Prunariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pot să spun că ar exista un pericol real într-un viitor apropiat sau depărtat, în ceea ce priveşte probabilitatea de impact cu asteroizi, care pot cauza suficient de multe stricăciuni infrastrucurii terestre şi chiar oamenilor. Este aleatoriu, deci dacă un asteroid ca acela care a căzut în Siberia în anul 1908 cu diametrul de 45 m care a distrus 2000 km2 de pădure, flora, faună, vegetaţie, iar efectele luminoase şi sonore s-au simţit până în Anglia... Dacă probabilitatea ca un astfel de asteroid să cadă este de unul la 300 de ani acest lucru nu înseamnă că nu pot cădea doi într-o zi şi după aceea şase sute de ani să nu se întâmple nimic. Este aceeaşi probabilitate pe care o ceri unui jucător de cărţi când îţi intră o chintă royală, poate nu îţi intră niciodată în viaţă... poate îţi intră două, una după alta... la fel este şi cu asteroizii.

citat din Dumitru Prunariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De mic copil mi-am dorit să zbor. Închideam ochii şi simţeam că plutesc peste munţi, văi, descopeream lumi noi. M-au fascinat întotdeauna abisul albastru, înălţimile infinite. În final, am ajuns să zbor în Cosmos. Visele împlinite sunt ca un cerc de lumină pe trunchiul vieţii, o iradiere benefică. În cosmos, universul tău apropiat nu mai este reprezentat de casă, stradă, vecini, ci de însăşi planeta natală. Pământul, pe lângă dimensiunea fizică pe care o poţi aprecia direct, la adevărata ei valoare şi măreţie, are şi o puternică dimensiune morală. Dintr-un zbor cosmic te întorci mult mai stăpân pe tine, mai matur, mai apropiat de oameni şi de natură, cu o viziune mult mai globală a fenomenelor şi activităţilor terestre. Cu toate că nu eşti singur în aparatul de zbor, singurătatea, acolo sus, e destul de puternică. Te simţi dintr-o dată rupt de ambientul tău natural, în care te-ai născut şi dezvoltat.

citat din Dumitru Prunariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În primul rând, sunt prezentate realizările europene în spaţiul cosmic. Sunt prezentate principalele programe strategice ale Europei Egnos, Copernicus, Galileo. Oamenii trebuie să ştie mai bine ce se întâmplă la nivel european pentru că toate aceste programe strategice în final aduc un plus de bunăstare, confort pentru cetăţeanul european. Este importantă această informare pentru că o serie de elemente noi care apar în domeniul societăţii sunt înglobate greu în programele şcolare. Desigur, ne-am adaptat unei programe şcolare cu tentă europeană, dar asta nu înseamnă că nu putem introduce elemente de cosmonautică, elemente de ştiinţe spaţiale în pregătirea elevilor pentru că, în fond, de la ei aşteptăm să dezvolte această latură. Nu se mai face astronomie în şcoală; copiii învaţă doar în particular. Sunt necesare cunoştinţe generale în programa de gimnaziu şi liceu pentru a stimula interesul elevilor în acest domeniu.

citat din Dumitru Prunariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul a început în 1977. Lucram la o fabrică de avioane lângă Braşov şi, ca orice tânăr, am plecat să-mi satisfac serviciul militar. Am plecat la Bacău şi comandantul unităţii de acolo a venit în sala de curs, ne-a povestit cum este implicată România în activităţi cosmice. Că din 1968 a aderat la un acord internaţional numit Intercosmos, în cadrul căruia dezvoltăm instituţii cosmice, pregătim specialişti şi, în sfârşit, pregătim un om să-l trimitem în spaţiul cosmic. Ne-a întrebat cine doreşte să participe la selecţia pentru candidaţi cosmonauţi. Cine intra în această competiţie beneficia de un examen medical complex. Aveam 24 de ani şi m-am gândit să văd cum stau cu sănătatea. Testele se făceau la Spitalul Militar din Bucureşti. În Capitală era şi soţia mea, studentă pe atunci. Şi am zis că, decât să stau o lună în unitatea militară să mă trezesc dimineaţa să fac marşul cu rucsacul în spinare, mai bine plec la Bucureşti să-mi văd soţia. Aveam un băiat şi urma să vină şi al doilea. Acelea au fost considerentele. Şi de acolo, iată-mă acum în faţa voastră, la 33 de ani după zborul făcut în spaţiul cosmic.

citat din Dumitru Prunariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!