Lista completă, pagina 26
Cu bulgări de zăpadă-n mâini
Cu bulgări de zăpadă-n mâini
azvârl în focul veșnic.
O zână, ninsă săptămâni,
îmi ține luna sfeșnic
când, aplecat și încordat,
în focul veșnic bulgări reci
azvârl, mai alb, mai nepătat
decât au fost în veci.
Se stinge? Nu se stinge, nu!
El arde-n flame lungi și iată
sprânceana mea-i de fum acu
și fruntea încordată.
Apă și foc, gheață și fum, -
azvârl și strig, azvârl și strig:
Priviți-mă, trăiesc și sunt acum,
și mă las nins și nu mi-e frig.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Nichita Stănescu despre timp, despre ninsoare, despre foc, despre viață, despre sprâncene, despre mâini sau despre gheață
Atunci am înțeles cu toții că începuse să răsară marele, invizibilul soare.
Nichita Stănescu în În dulcele stil clasic, Invizibilul soare (1970)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Nichita Stănescu despre Soare
Semn 7
Cum te uiți la o eclipsă de soare
printr-un geam afumat,
tot astfel se uită prin mine
ochiul din spatele meu, opal
spre ochiul fix din orizont, oval
coborând din deal spre o vale
urcând o vale spre deal.
poezie celebră de Nichita Stănescu din Noduri și semne (Requiem la moartea tatălui meu) (1982)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Nichita Stănescu despre văi sau despre ochi
Nod 5
El era un singur ochi peste tot,
o singură gură de jur împrejur,
un singur piept peste tot,
o singură frunte de jur împrejur.
El era blestemat,
de Fatum era blestemat.
Sub coasta unică avea două inimi
două inimi, două inimi, două inimi...
poezie celebră de Nichita Stănescu din Noduri și semne (Requiem la moartea tatălui meu) (1982)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Nichita Stănescu despre promisiuni, despre inimă sau despre gură
În timp de durere, lasă-te singurătății. Și cerul se acoperă cu nori când plouă.
Nichita Stănescu în Epica magna, Învățăturile cuiva către fiul său (1978)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Nichita Stănescu despre singurătate, despre ploaie, despre nori sau despre durere
Finish
Alergam atât de repede încât
mi-a rămas un ochi în urmă
care singur m-a văzut
cum mă subțiam, -
dungă mai întâi, linie apoi...
Nobil vid străbătând nimicul
rapidă parte neexistândă
traversând moartea.
poezie celebră de Nichita Stănescu din Epica magna (1978)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Nichita Stănescu despre moarte
Cântec de dor
Mă culcasem lângă glasul tău.
Era tare bine acolo și sânii tăi calzi îmi păstrau
tâmplele.
Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.
Poate ceva despre crengile și apele care ți-au cutreierat
nopțile.
Sau poate copilăria ta care a murit
undeva, sub cuvinte.
Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.
Mă jucam cu palmele în zulufii tăi.
Erau tare îndărătnici
și tu nu mă mai băgai de seamă.
Nici nu-mi mai amintesc de ce plângeai.
Poate doar așa, de tristețea amurgurilor.
Ori poate de drag
și de blândețe.
Nu-mi mai amintesc de ce plângeai.
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- Nichita Stănescu despre tristețe
- despre sâni
- despre păr
- despre noapte
- despre muzică
- despre dor
- despre cuvinte
- despre crengi
- despre copilărie
Menuet
Vine un copil, face o reverență
și moare.
Vin doi copii, fac o reverență
și mor.
Vin trei copii, fac o reverență
și mor.
Vin patru copii,
fac o reverență.
Vin cinci copii,
fac o reverență.
Șase vine singur.
După el vine o hienă,
după ea vine o liră.
Deodată apare Îngerul.
El mă țintește cu ochii lui ficși în ochi
în timp ce zăngăne în mâna dreaptă
o monedă.
- Cap sau pajură? mă întreabă.
- Pajură!
poezie celebră de Nichita Stănescu din Măreția frigului (romanul unui sentiment) (1972)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Nichita Stănescu despre îngeri sau despre dans
Prescriere
Nu sunt vinovat că nu mai sunt
același
M-am vindecat de răni
când rănile mi s-au vindecat de trup
de durerea lor de a avea un trup.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Lia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și Nichita Stănescu despre vinovăție
Lumina nervoasa
N-ai nevoie de ochi
ca sa vezi lumina nervoasa.
Nu te agata de streangul vietii,
stai bland, caci nasterea trece repede in moarte,
atata doara ca amintirea
incepe sa miroasa a hoit;-
iat tu, care tu, de fapt?
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Nichita Stănescu despre lumină sau despre amintiri
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Nichita Stănescu, adresa este: