Lista completă, pagina 2
Poezie cu tâlc
Daca n-ați aflat, vă spun:
Literpress e cel mai bun!
Vine cu reduceri, iată,
Cum n-ai întâlnit vreodată!
Și acum, ca să se știe:
"Îngerii în colivie"
Și "Pluș pentru Martinuș"
Au acum un preț de pluș!
Amandouă-s douășcinci,
Nu le iei, poți să te lingi
Pe botic, ca un pisoi...
Doar acum este în toi
Reducerea anunțată,
Fiindcă este limitată!
De azi până-n douășopt,
Vor fi numai prețuri soft!
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbrela de ploaie
În ropot de ploaie,
iarna-și înmoaie
ultima bucățică de toamnă,
iar cu un nour albastru ce toarnă,
închide, oftând, orice rană...
O foaie plăpândă se lasă stropită
de alba cerneală, acum, risipită
prin colțuri, pe margini și, plină de sens,
cu fulgi de zăpadă, se-ascunde-ntr-un vers...
E iarna, dar plouă...
Cerul senin și-a tras într-un ceas,
perdeaua albastră de rouă,
iar eu, la pas, pe poteci ce se-afundă
în lutul ce curge ca o secundă,
mă strecor printre picurii reci,
având ca umbrelă de ploaie, o umbră...
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară târzie
Astazi scriu despre-a vieții culoare
Prinsă-n ploi însetate de dor,
Ce îmi picură-n suflet candoare,
Risipind de pe cer orice nor!
Astăzi scriu despre sunetul zilei
Și-l aud prin tăceri murmurând
Și mai scriu despre tremurul filei,
Când îi dau, temător, câte-un gând!
Astăzi scriu despre noi începuturi,
Ce apar dimineața, în zori,
Despre zboruri uitate în fluturi,
Și semințe uitate în flori!
Despre-a mea primăvară târzie,
Care ninge și-acum, deseori,
Peste lutu-nsetat, poezie,
Cu fulgi albi, trubaduri visători!
poezie de Marilena Ion Cristea din Neînverzitele păduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucruri simple
Acuze reci sunt peste tot...
Nu mai lăsa să treacă
O zi din viață, ca un joc,
Căci nu se-ntoarce, pleacă!
Și n-o vei mai vedea vreodat',
Iar lucrurile simple
Sunt cele care viața, bat,
Deci, fă-le să se-ntâmple!
Un gând frumos, o lacrimă,
De-i limpede și clară,
Un zâmbet fără patimă,
Un cântec de vioară...
Atâtea lucruri simple sunt
Ce ar putea să-ncânte
Trecerea noastră pe pământ
Și nu să ne-nspăimânte...
[...] Citește tot
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A mea carte
Îmi simt buzele încleștate,
Nu mai pot să rostească nimic!
Mi-este greu să mai scriu a mea carte,
Fiindcă-n ea ai intrat câte-un pic.
Ar fi dublă simțirea și, poate,
N-aș mai ști să răspund cine sunt,
Fiindcă toate-s amestecate
Și trăiri, și-ntrebări, și cuvânt.
Gânduri multe se-așază pe buze,
Dar rămân o secundă, un pic,
Și se-ntorc, parcă vrând să-mi refuze
A rosti chiar și gândul mai mic.
Va mai trece un timp peste mine,
Până când din tristețe-oi ieși...
Tot ce-aud sunt cuvinte străine
Perturbând felul meu de a fi!
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bucăți de fericire
Pe plita arsă de un foc nebun,
Bucăți de fericire aromate...
De-o parte și de alta, numai fum
Și brațele micuțe, dând din coate...
Iar pe un scaun bântuit de vreme,
Cu mâinile în poală și chip sfânt,
Blândețea lumii dusă la extreme,
Într-o privire caldă și-un cuvânt.
O lampă sus, deasupra unei mese,
O pâlpâire-a vieții din cămin,
O amintire-a celei ce fusese
Icoana vie la care mă-nchin.
Ascult și azi cum se anină focul,
Și de-ale sale flăcări nu mă tem,
Mă fericesc că am avut norocul,
Să-mi iau din el cel mai frumos poem!
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu, mână ce dai floarea
Tu, mână ce dai floarea, ce parfumată ești,
În pielea ta subțire se-ascund, tăcând, povești.
Miros a câmp și dealuri umbrite de păduri,
A amintiri frumoase adăpostite-n muri...
Tu, mână ce dai floarea, în palma ta-s mirări,
Sunt puncte suspendate, sunt semne de-ntrebări,
Petale inocente atinse doar de soare,
De fluturi mici și galbeni ce ies zâmbind din floare...
Tu, mână ce dai floarea, cu degete subțiri,
Se-ascund în tine lacrimi, iertări și străluciri,
Amurguri înroșite care ating pamântul
Și-n liniile vieții, însângerat, cuvântul!
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se lasă noaptea..
Se lasă voalul nopții peste lume,
O stea se pierde-n valuri, printre nori,
Cu ochi de înger, mari, strălucitori,
E steaua mea ce-și caută un nume.
În noapte, des, cărările își schimbă,
Strângând în mâini un felinar aprins,
Cu-o rază tremurândă m-a atins,
Iar pe pământ regretele se plimbă.
După un nor, o simt, se-ascunde luna,
Subtila ei prezență mă-nfioară,
Uitate amintiri încep să doară,
Dar ea le-alungă, una cate una..
A mea e noaptea asta până-n zori,
O simt cum mă-nfașoară, mă cuprinde,
În sufletu-mi alte lumini aprinde,
Cu luna ei, cu stele și cu nori..
poezie de Marilena Ion Cristea (25 mai 2019)
Adăugat de Marilena Ion Cristea
Comentează! | Votează! | Copiază!
De la începuturi
🐱🐱🐱 un zâmbet
Il iubesc pe-acest pitic,
Fiindcă e ca mine, mic,
El mă culcă, el mă spală,
El mă ferește de boală!
Și, sigur, el mă iubește,
Mă sărută, mă-nvelește,
Iar când îi spun noapte bună,
El imi dă un ghem de lână!
Cel mai mult îmi place tare,
Când îmi dă o-mbrațișare
Fiindcă nu știu ce se-ntâmplă,
Când mă sărută pe tâmplă,
Mă cam gâdilă, ce-i drept,
Și mă strânge rău la piept!
Mie-mi place, dar mă doare
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Ne poți propune o poezie de dragoste?
Taci!
Taci! Să auzim copacii înflorind,
În sunet dulce, parcă, de colind!
Deși nu-i iarnă, printre frunze cad
Ninsori ce-abundă de trăiri în alb!
Taci! Să auzim cum dintr-un mugur crud
Ies frunze mici, în foșnet, tremurând
Și cum se prind în marea înfrunzire,
Umplând cu verde, golul din privire...
Taci! Să auzim cum păsările-n zbor,
Se-ating orbește de senin, de nor
Și cum își poartă zborul înspre luncă
Și rând pe rând, tristețile-și aruncă.
Taci! Să auzim izvorul clipocind,
Prin mici tufișuri, apa, hohotind,
Iar printre firișoarele de iarbă,
Cum se strecoară o iubire albă...
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Marilena Ion Cristea, adresa este:
