Ion Agârbiceanu

Dar dacă la arătare era tot Safta de mai demult, scobâlţise totuşi şi ea în puteri, în cele care nu se văd pe dinafară. începea să fie mai uitucă, greşea adeseori la numărat când trecea de zece, amesteca numele nepoţilor, îi lua pe unul drept altul, uita căruia i-a dat de mâncare şi căruia nu. Dar poate şi alta mai tânără în locul ei nu s-ar fi descurcat mai uşor între atâta puzderie de copii!

Ion Agârbiceanu în File din cartea naturii, Bunica Safta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

mai întâi aici parul, a putut să îngrădească pământ după plac.
Din gospodăria asta mare plecaseră de mult bărbatul şi nevasta, cu un cumnat şi o cumnată, cu
sapele în spate; mai aveau mult porumb nesăpat a doua oară şi trebuiau să înceapă peste câteva zile
şi la secerişul orzului.
Trei copii — doi băieţi de şapte şi de cinci ani şi o fetiţă de trei — rămăseseră încă dormind, în
grija bunicii Safta, mama bărbatului.

Ion Agârbiceanu în File din cartea naturii, Bunica Safta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe, la spatele casei, era grajdul şi şura, sub acelaşi acoperiş vechi de paie, cârpit pe alocuri.
Era o clădire largă, cu streaşina până jos, cât se putea ajunge cu mâna. între casă şi grajd mai era un
şopron pentru car şi plug şi alte unelte de-ale gospodăriei şi o grămadă de lemne, vârfuri rămase din
iarnă.
La spatele şurii era grădina, cu mulţi pomi bătrâni şi tineri, cu delniţe întregi de legume, de
porumb, de cartofi, de sfeclă pentru vite, de lucernă şi trifoi. Se părea că strămoşul care a împlântat
mai întâi aici parul, a putut să îngrădească pământ după plac.

Ion Agârbiceanu în File din cartea naturii, Bunica Safta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunica Safta era văduvă de zece ani şi împlinea în vara asta, la Sfântă-Maria-mare, şaptezeci şi
cinci. Toată viaţa ei a fost o femeie înaltă, uscăţivă, iute în mişcări, neodihnită la lucru, pornită spre
mânie repede, învolburată, dar îi trecea degrabă, se liniştea şi izbucnea în râs.
Se mira toată lumea cum a putut rămâne aşa de subţire şi frumoasă, şi acum, la bătrâneţe, aducând în lume cinci copii: patru băieţi şi o fată. Altele, cu atâta prăsilă, se îngraşe, se lăbărţează, se urâţesc, se încreţesc la obraji, de nu le mai cunoşti, când le-ai ştiut de fete.
Ei, iată, Safta a rămas tot mlădioasă şi subţire, atâta doar că nu mai este aşa de înaltă ca
odinioară.

Ion Agârbiceanu în File din cartea naturii, Bunica Safta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunica şi nepoţii

In expresul de
Florica
Lazi, colete, un amalgam
Si in compartiment, bunica
Si nepotii stau la geam.

Hohotind, copii zburda
Si fac zgomot infernal
Iar batrana stirba, surda
Tot priveste cerul pal.

Dintr-un cos le da bunica
Cate-un tort cu zahar copt
Sapte ani are
Lucica
Iara
Nicu are opt.

Infoiata ca o varza
Baba zice mai apoi

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Agârbiceanu din Poezii -Ed Tineretului 1967
Adăugat de Elita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bossa Nova

Gica-i director de banca
Om cu faima in lumea mare
Are vila si masina
Si-o sotie incantatoare.

Dar sa fie in nota vremii
Intr-o lume capricioasa
Si-a luat - ca asa e moda
Si-o amanta delicioasa.

Nu stiu daca-i din
Calcutta
Uruguay sau
Britreia
Stiu atat ca e frumoasa
Si o cheama
Salomeia.

Are brate de zapada
Trup felin, sculptat cu dalta

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Agârbiceanu din Poezii -Ed Tineretului 1967
Adăugat de Elita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa e piesa

Seninul
Sparge al zarilor zapaz
Sli imprastie albastre
Apoteoze
Si inparcul cunarcisi
Si tuberoze
E vis de sarbatoare
Si extaz.

Pe alei de bambusti
Curg metamorfoze
Si trec
Romeo - in matie de atlas
Cu julieta
In valuri de topaz
Spre chiascul cu garoafe
Si mimoze.

Prin pajisti cu gladiatori
Cu cavaleri in zale

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Agârbiceanu din Poezii -Ed Tineretului 1967
Adăugat de Elita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoportret

Ca un savant din vremuri vechi
Imi plimb prin cafenele mutra.
Am par in nas si in urechi
Si aduc putin cu
Brahmaputra

Mi-e capul bleg si lataret,
Picioarele: doua prajine,
Si-un singur lucru am maret
Si-mi pare foarte bine!

Desi sunt tont si fonf si slut
Si am o masca incolora
De cimpazeu sau de mamut,
Toate femeile m-adora.

De sunt urat si nataflet
Si n-am nici muschi, nici intestine,
Si-un singur lucru am maret
Si-mi pare foarte bine!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Agârbiceanu din Poezii -Ed Tineretului 1967
Adăugat de Elita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amicul Ion

La vestitul doctor
Costea
Vine
Ion de la
Copou
-Buna ziua, dom-le doctor
Mi-a intrat o teapa-n ou.
Pacientul se dezbraca
Doctorul il urca in pat
Si cu mare atentiune
Cerceteaza-n lung si-n lat.
Ia luneta
O fixeaza
Ia penseta
O flambeaza
Scoate teapa
Pensuleaza
Pune vata
Bandajeaza
Pune fasa

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Agârbiceanu din Poezii -Ed Tineretului 1967
Adăugat de Elita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile se grăbiră să pună masa pentru prânz, să prindă oamenii o mâncare caldă, căci, la hotar,
la lucru, nu putea fiecare gospodină să se îngrijească de fierturi. Şi care putea nu lăsa dimineaţa să
plece oamenii nemâncaţi. Era lege: dimineaţa, la prânz, mămăligă caldă cu o ciorbă, cu o zeamă.
Acum începură să iasă pe portiţe, în uliţă, bărbaţi, femei, fete, copilandri, veseli toţi şi lărmuitori,
cu uneltele în spate, unii purtând şi traiste pline sau desagi.

Ion Agârbiceanu în File din cartea naturii, Bunica Safta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!