Index și topuri | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Elena Căruntu

Lista completă, pagina 2

Deschide-mi porțile iubirii!

Deschide-mi poarta fericire, ajung îndată, când vin zorii!
Descătușând izvorul vieții, din ferecatele-i iubiri
Deschide-mi dar, în piept la mine, se naște slava aurorii,
Ce-a-nvins pentru eternitate, dârzenia unei amăgiri.

Sub pașii mei, înflor milenii și răzvrătitele tăceri
Privește-mi chipul, e angelic și trupul meu, nevinovat
Sunt mai rebelă decât soarta și miile de temniceri,
Ce-mi zăvorâseră surâsul, într-un abis întunecat.

Și-n ochii mei țâșnesc viori, ce-ngână șoaptele astrale,
Pe rând se-ntruchipează lumi, cu vraja unui singur vis
În suflet se-odihnește dorul, ca-n pragul unei catedrale,
Când din ofrandele nearse, țesea un drum spre paradis.

Deschide-mi porțile visării, lângă minunea regăsirii
Să-mi fie taină și păcate, dorințele împărtășite,
Acum, sosesc și nu greșesc, aici e locul fericirii
Așteaptă-mă! În raiul tău, primește-mă cu drag, iubite!

[...] Citește tot

poezie de Elena Căruntu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă-ntreabă nopțile de tine

Mă-ntreabă nopțile de tine și nu mai știu ce să le spun
Mi-au numărat mii de suspine și tânguitul meu nebun
Și luna se-oprește-n vise, cu zâmbetul aproape stins,
Degeaba brațele-mi deschise, numai fantasmele le-au prins
Se-aud în zare cântătorii și trupul meu încremenește
Doar sufletul simte fiorii și inima mi te iubește
Se duc nălucile de-a valma, pe căpătâie și fereastră,
Iar mie-mi născocește palma, o altă lume, doar a noastră
Pe chipul lunii se citește, legenda unei mari iubiri
Și mintea mea te plăzmuiește din sutele de amintiri,
Mă-ntreabă nopțile de tine și nu știu ce-aș putea să zic?
Căci fără tine nu mi-e bine și viața-mi pare un nimic,
Pe fruntea arsă de sudoare, simt mâna care mă mângâie
Și-n piept deodată îmi tresare izvor cu apă amăruie,
Ce se prelinge-n pahare și eu, le sorb înverșunată
Dacă secunda mă mai doare, un infinit să mi-l răzbată
Poate în noaptea ce-o să vină prin visul meu te rătăcești
Să vezi cum sufletul lumină, cu tainele să te unești
Din frământarea unor gânduri, se naște atâta poezie,
Că te așez mereu prin rânduri, cu stropul meu de gingășie!

poezie de Elena Căruntu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amintiri desculțe

Desculță mamă și grăbită, parcă te văd venind sub seară,
Se-ntorc cirezile sătule, și-n grajd, vițeii flămânzi zbiară
În vadră, apa-i terminată și pruncii iscodesc de cină
Tu le răspunzi: aveți răbdare, mai mulțumită și senină,
Că sunt atâtea de făcut și toți o vorbă bună așteaptă
Și n-ai fi tristă pe niciunul, te simți din sat cea mai bogată
Cu toată gălăgia noastră, nu pierde mama un surâs,
Doar ochii lăcrimează-n taină și murmuri rugă spre Iisus
E mult de lucru și ți-e greu, și arșița-i dogoritoare,
Dar pentru tine pruncii toți, sunt doar o binecuvântare
Adormi flămândă uneori, prea obosită să mănânci,
Însă pe masă sunt bucate, te saturi când îi vezi pe prunci
Așa mi te-amintesc mereu, numai grăbită ești măicuță,
Te dor călcâiele de mers și părul strâns sub băsmăluță
Pe chipul tău, e doar o urmă, din tinerețea de-altădată,
Iar trupul s-a împuținat și ai albit măicuță toată
Doar ochii și-au păstrat seninul și zâmbetul cu gingășie,
Mă-ntorc pe seară-n amintiri și te zăresc copilărie
Pe plita mamei fierb domoale aceleași de demult bucate,
În flacăra privirii ei, sunt vise, doruri, împăcate!

poezie de Elena Căruntu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Turbulențe

Mi-e Universul aproape strâmt și stelele se îngrămădesc
Că-mi vin cu-ntreg alai de umbre, pe trupul meu și-l răzuiesc
Dintr-o genune se revarsă vulcanii altor începuturi,
Pe umeri duc povara lumii, croind cu ochii, mii de scuturi.

Și din agonia încleștării, se naște templul mântuirii,
Pe-altarele închipuite, să-i ardem sufletul iubirii
Îngenunchează talpa vremii, în fața fiarei și se-nchină
Pe fruntea viselor de mâine, tronează tiara ei divină.

Mi-e Universul cald în palmă, și mi-l amestec cu lumina,
Din furibundele dureri, se-alege-o taină, eu am vina,
De-a nu pricepe ce înseamnă: respirul cast-n Univers
De-aceea caut și-mi aștern, nedumerirea mea prin vers.

Habar nu am de ce cad stele și toate-n creștet nimeresc,
Poate-i un semn, că nu e timp să îmbrac destinul pământesc
Și-ar fi păcat să nu încerc, măcar o clipă să mi-o zbor
Spre miezul unei galaxii, în focul ei nemuritor.

[...] Citește tot

poezie de Elena Căruntu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Încotro mergem? - Spre fericire!

Să ne grăbim, să ne ascundem în miezul unui curcubeu
Cu brațul fericirii tundem oricâte-ar sta în drum, mereu!
Să ne grăbim avem doar clipe, ce se împrăștie nebune,
În taina vieții să-nfiripe un țărm de vis, o altă lume.

Să ne grăbim iubirea mea, să nu ne fie prea târziu,
Cât arde-n ceruri sfântă stea și zorii vin cu purpuriu
Oooo, ce frumoși și tineri suntem, ce plin paharul de extaz,
Cu dragoste și drag să umplem infernul ăsta-n Alcatraz.

Vezi ce culori se întipăresc pe luciul tinerei amiezii?
E pentru că: știu să iubesc și gheața din cuibul zăpezii
Și arde-n pieptul meu jăratec și vreau și ție a-ți dărui
Se poate-n ritmul meu sălbatec, o nemurire dăltui.

Să ne grăbim, pândește-o noapte, ce vrea tăcere să-mpresoare
Se deslușesc noian de șoapte și gândul nicio grijă n-are
Eu vinovată din iubire, doar cu iubirea ta respir
Ferestre mari de închipuire, își țes podoabe, fir cu fir.

[...] Citește tot

poezie de Elena Căruntu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubirea, dulce închipuire

Și-ai să mă ierți mereu iubire, că nu m-am așternut, zăpadă
Sub pașii tăi-o închipuire, trecând prin viață să mă vadă
Ai să mă ierți, că n-am avut, de unde da ție zălog
Și m-ai lăsat de doruri, rupt, un biet nătâng și-apoi olog.

Te voi ierta și eu cât pot, pentru secundele pierdute
Căci mi-ai luat din suflet tot și cele ce n-au fost cerute
Mi te strecori, ades în gând și prinzi ca pirul rădăcină,
Cu mâna, trupul tău smulgând, dar tu-mi iei picul de lumină.

Ai să mă cerți cum te pricepi și eu voi asculta, supus
Același dialog începi ce-n asfințituri s-a ascuns
Te-aș mai dori și jur mi-e teamă, mi-e drag de chipul tău frumos,
Însă privirea te blesteamă! N-am tras cu tine vreun folos.

Ai să mă ierți mereu iubire! De câte ori îmi ieși în cale,
Așa sfioasă și subțire și mersul dragostei agale
Te voi picta într-un tablou, la căpătâiul meu te pun,
Și m-oi jura, de vrei, din nou să fiu prietenul tău bun.

[...] Citește tot

poezie de Elena Căruntu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

M-am căsătorit...

M-am căsătorit aseară, c-un luceafăr din apus!
Ochii licăreau argintul, lumilor necunoscute
Un alai de nebuloase, de comete și-a adus,
Avea stele și planete în coroana de pe frunte!

Și-am privit cu gingășie spre făptura-i ca de ceară,
M-am cutremurat la gândul, că și eu devin o stea
Depărtarea de pământ, într-o zi poate-o să doară,
Toate-s reci! Prea mult mister! N-ar vrea oare-aici să stea?

Dar luceafăru-i etern! S-a născut pe-un alt tărâm,
N-are-n el sufletul cald, cum-e-l meu cel omenesc
Cu păreri de rău, i-am spus: unde m-ai zărit rămân!
Ce să fac eu muritoare, în castelul tău ceresc?

Nu cresc flori! Nu iese iarbă! N-ai nimic! Nici primăvară!
Ce pot ochii mei, o viață, decât noaptea să o vadă?
Voi ieși din când în când și privesc ca să apară
Stele, lună și pe tine! Tu lași dorul tău să cadă:

[...] Citește tot

poezie de Elena Căruntu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dincolo de țărmuri

Dincolo de țărmuri, valul nu străpunge
Liniștit sub ceruri, veacurile-și curge
Zările-s albastre și valu-i albastru,
Luminate-ntr-una de-al nopții astru
Veacurile trec, veacurile-s ere
Peste toate-mi vin, gânduri efemere
Și pot ochii mei să străbată zarea,
Din al vieții val, să-și culeagă sarea
Nimeni nu cunoaște, suflul unui val,
Nici profundul cer, cu iz abisal
Peste noi vor trece, mii și mii de stropi
Ne-om șopti visarea, sub umbre de plopi
Muritori și singuri, valul ne va duce
Câteodată, doru-și va croi răscruce
Dincolo de noi, porți nebănuite
Se deschid aievea, în nori de cuvinte
Ce se scurg domol, alteori sălbatic
În murmur de taine și nopți de jăratic
Pașii ne vor duce și se-ntorc timizi,
Cu geana iubirii, mâine să-mi aprinzi

[...] Citește tot

poezie de Elena Căruntu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fereastra copilăriei

Azi m-am cățărat pe geam, uite! Altă treabă n-am!
Să văd iarna de-mi ghicește, câte sufletul tânjește
Și mi-am numărat vrăjită, pânza vremi-ncremenită,
Atârnată-n colț de cer și mă îndeamnă să mai sper.

Cât cu ochii pot vedea, fulgii argintii de nea,
Cât ferestrele-s deschise, eu mă înconjor cu vise
Zăbovind într-o poveste, cu minuni și cu măiestre.
Eu am, doar copilăria! Și cuprinde, gingășia.

Iernile sunt fermecate! Drumurile neumblate,
Ceru-și varsă stropi de alb și în casa noastră-i cald.
Caldă-i inima ce simte, mâna dragostei, fierbinte.
Nimeni nu dorește dar, zâmbetul n-are hotar

Prânz și cină ne adună, suntem veseli împreună,
Când e ger și viscolește, focul lângă noi pleznește
Nu știm de lipsește pâine, tata știe ce vrem, mâine
Azi m-am cățărat pe geam să ajung-al vieții ram.

[...] Citește tot

poezie de Elena Căruntu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mai vine-o cobiliță

Mai vin prin vremi cu cobilița,
Așa cum pare închipuirea
Străbat și satul și ulița,
Și numai zâmbet li-e privirea.
A făcut zece cruci pioase,
Pe la troițe și răscruce
Și-n suflet înc-o rugă-și coase
Uitării, treptele să-i urce.
Mai vin și apa lor e rece
Și-un pic de sare de la lacrimi
Prin amintirea noastră trece
Și mai dezbracă dintre patimi
Ooo! Ce curate straie poartă!
Frecate-n mâini pe la izvoare,
Cosița fetelor, legată
Și împletită prin fuioare.
Mai știți ce-nseamnă șezători?
Ce gust-au poamele uscate?
Ce glume, șoapte și fiori
Furiș, cu teamă aruncate!

[...] Citește tot

poezie de Elena Căruntu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 3 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Elena Căruntu, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Fani pe Facebook