Index și topuri | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Lorena Craia

Lista completă, pagina 18

Interogatoriu obligatoriu

Mă-ntorc într-un coșmar fixat în patru ace,
Lumina pe zăbrele apucă să se joace,

Pereți de mucegai se-apleacă peste mine,
Iar luna prin chepeng se tulbură și tace.

Se-aude clipocit dintr-un canal defect,
Afară se aude îndemnul pentru pace,

Din val în val se sparge întinderea de ape
Și-n pântecul celest, câte un nor ce zace,

Pornește-o cruciadă, dar numai în tăcere,
Căci ploaia s-a ascuns în ochii mei, tenace;

Aștept și azi sentința pentru decapitare,
Călăul îmi pândește tot sângele, rapace,

Îmi pun mâna la frunte să simt dacă rămâne
O urmă de nădejde, ce-n aur se preface.

[...] Citește tot

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce i-am poruncit lui Dumnezeu

Se jefuiesc stele pe cer
Ca-ntr-o țiganiadă falsă
Și din ciocanul meu de ger
Cioplesc icoana ta întoarsă.

Au adormit lalele negre
Pe o scriptură fără zei
Și un diavol stă de veghe
La întâlniri cu farisei.

Păcatul meu, întins pe toți,
Mă arde ca o moarte vie;
În tine sunt și-ai să mă scoți
Și-apoi să mă redai tot mie!

Mi-e teamă că dintr-o aripă
O să ajung subit ateu,
Căci clipa nu mai este clipă
Cu mine și cu Dumnezeu.

[...] Citește tot

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Odă soldatului căzut în genunchi

Tăcerea mea-i legată de-ntreaga omenire,
Se-agață ca o cruce de trupuri de martire
Și plumbul se topește până-n călcâiul drept,
Pe buza mea-nflorește sfârșitul înțelept.

Cu apele din lacuri aș plânge moartea mea,
Cu munții și câmpia, firesc, aș cerceta
Cum blocuri de granit pot înverzi și-apoi
Furiile alpine să curgă în puhoi.

Aș cerceta câmpia, deschisă și-nflorită,
De focul verii arsă, secată, mistuită,
Aș cerceta cum păsări se-ndreaptă liniștit,
În fiecare toamnă, spre țări în asfințit.

Dar liniștea mă toarce ca lâna în fuior;
Se-aude ramul veșted ori pasărea în zbor,
Se-aude gândul singur, m-aud și eu în gând,
Cu ochii larg deschiși, aproape lăcrimând.

[...] Citește tot

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un ateu strălucit

"Tată, dintr-o-mbucătură,
Dă-mi o cuminecătură,
Să nu mai întrebe sfinții
Unde mi-am pierdut părinții."

Geamul minții se închide,
Poarta gurii se deschide,
Constelația de gânduri
Îmi pătrunde printre rânduri

Și tristețea e a mea.
"Nu-i așa că dumneata
Mă îndrumi spre-o piramidă
Și în vârful de clepsidră
Se oprește timpul meu?
Nu există Dumnezeu!"

"Călărit-au norii mei
Pe gânduri, ca niște zmei
Și în tropot, din caiele,

[...] Citește tot

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Echilibru-n piruetă

Nu mă tem de ceea ce sunt
Între cer și vechiul pământ,
Între liniște și zbuciumare,
Între zâmbet și-adâncă-ntristare.

Nu mă tem de ceea ce este
Între viață și-o simplă poveste,
Între ochii deschiși ori închiși,
Între cei amintiți ori neziși.

Nu mă tem de ceea ce-a fost,
Pietate ori gând fără rost,
Folosință ori caz inutil,
Afirmare ori demnul exil.

Nu mă tem nici de ceea ce-ar fi
Pentru încă o noapte și-o zi
Către care, de mână cu mine,
Tot ce am și ce sunt, iată, vine!

[...] Citește tot

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cale-n dar

Mă retrag într-un exil,
Până-n luna lui april,
Să mă-ntorc la începuturi
Și să-mi construiesc pe scuturi
Floarea florilor ce scuturi.

Mă retrag în cânt de nai,
Până-n lunile de mai,
Să mă-ntrec în nefirească
Săritură cu o broasc㠖
Timpu-ncearc-o cheie-n broască.

Mă retrag în nod de funii,
Până-n luna unei iunii,
Să mă-ntrec în salt de ciutur
Și în zborul unui flutur,
Când aripa mea i-o flutur.

Mă retrag pe cer, în nor,
Până-n luna lui Cuptor,

[...] Citește tot

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E crud balsamul de rubin II

Eu mă îndepărtez și cad în mine,
Mă reașez pe jilțul sufletesc,
Afară plouă-ntruna cu rubine
Și-nvăț cu mine însămi să vorbesc.

La stânga am cristelniți ruginite –
Asceții mei, odată, se rugau
Pentru păcatele nebănuite
Ale celor ce au și parcă n-au.

La dreapta mi se-așază porumbelul,
Mai gri ca albul ce era odat',
În față, oaia îmi desface mielul
De blana înnegrită de-mpărat.

Și știu că stau cu spatele spre tine,
Dar nu mi-e teamă, pot să te ignor,
Pentru că sunt născută din rubine
Ce ard înflăcărate până mor.

[...] Citește tot

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mileniul trece în glossar

Eu dac-aș fi o frunză, copacul să-l tăiați,
Acum, când numai toamnă semnez în calendare,
Să fie oare vremea doctrinelor barbare?
Să fie oare timpul din timp să încuiați?
O rapsodie care încet-încet dispare.
Traseul fără linii, un loc de condamnați.
Aceasta e povestea celor abandonați.
Priviți-vă cum stingeți aceeași lumânare!

Ne naștem în spitale și tot acolo-ajungem,
Ne-mprăștiem în lume și tot în noi ne strângem,
Dar poate dacă suntem născuți de-aceeași Mamă,
În apele ei tulburi, cu lacrima, ne cheamă.
Nu ne-am greșit destinul cât am greșit răspunsul,
Doar Tatăl ne-nțelege. Oare și noi pe dânsul?
Voi dac-ați fi călăii, de cine vă-ndurați?
Eu dac-aș fi o frunză, copacul să-l tăiați.

Atunci aveam povestea rostită pe-ndelete,
Cu mama și cu tata, lipiți de un perete,

[...] Citește tot

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce-ai, Tanțo?

Ce-ai, Tanțo, de te uiți la mine
Cu ochii ăștia zgomotoși?

Sunt anii roși
De-atât reproș
Și-așa îmi vine,
Când mi-e bine,
Să fug în tine!

Ce-ai, Tanțo, de te cerți cu noi?
Cum care noi?
Noi amândoi!

Cu buzele-astea-mpleticite
Pe lujer sur,
Nici bun augur,
Nici trandafir,
Nici chilipir,
Cu genele-astea aurite
Să mă dai lumii înapoi!

[...] Citește tot

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acasă

nu știu dacă este
rugăciune
destin
sau hazard

dar s-a întors acasă
fără o aripă
în cuibul fără o pană

și toate-i păreau în plus

pentru o înfruptare cu moartea
secunda îți este infinită

ori

deloc

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 18 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Lorena Craia, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Subiecte de interes

Fani pe Facebook