Lista completă, pagina 168
Surâs de tăcere
Tăcerea veghează precum un Sfinx
Copac cu ramuri reumatice, distorsionate,
În drumul spre moarte...
Simbolic, îi spunem singurătate.
Mustește în el atâta durere!
E drumul ce duce spre necunoscut,
Un drum abia început.
Se scutură frunzele cu aromă de lacrimi...
Cenușa de pe frunte se rătăcește
În pliurile adâncite-ale vieții.
Oh, om, poposește!
Privește și nu te mira
De trecerea ta!
Scutură amintirea și hrănește cu ea
Privirea-ți înfometată de lumina divină!
Din carnea ultimei stele fă pat
Pe care să-ți întinzi gândul!
Te cheamă pământul!
Aprinde o torță din sufletul tău
Și arde lutul stricat
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Rodica Nicoleta Ion despre tăcere, despre moarte, despre lumină, despre viață, despre suflet sau despre stele
Interviu la-nsurătoare, cu (batali) ciobani și cu (M)mioare
"Je sui(s) cioban!"... la oi.
Nu am bani, dar am nevoi
Ciobănesc pe dealuri multe,
Tot românul să m-asculte.
Am statut și status bun
Și vreau să mă-nsor acum.
Interviu la ciobănițe
Fără cap și fără fițe.
Să știe oile-a mulge,
Nu de viață a se plânge,
Plugușor, că-i vremea lui.
Je sui... cioban, pe grui.
Brânză scot din piatră seacă...
Am oi multe, am și-o capră,
Am măsline naturale,
Așadar nu mor de foame.
[...] Citește tot
pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre timp sau despre plâns
Clipă de lumină
Ți-am pus în părul tău de abanos
Steluțe argintii și parcă plouă
Din ochii tăi și norii grei s-au strâns
Dar pe genunchi tăi când stau,
Tu-ți vezi viața la toată-o lume cu povești
Și-atunci tu torci. Din firul lor îmi dai
Și mie câte-o clipă de lumină
Stau ascultând până ce-adorm, iar tu
Mă strângi în brațe ca pe-o jucărie,
Mă-acoperi cu suflarea ta, să-mi fie
Visele leagăn dulce de mătase...
De aceea te iubesc numai pe tine
Și amintirile-ți îmi sunt frumoase
Ți-aș da din părul meu, mănunchi de arse
Să poți plăti din anii bătrâneții
Dar viața e cel mai frumos tezaur,
Nu poți întoarce anii tinereții
Eu sunt cel ce îți duce mai departe,
Când obosit ești, mii, căci rămân
În sufletu-ți deschis precum o carte
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre visare, despre ploaie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Regina dantoniului
dedicată Corneliei Georgescu
Regină a dantoniului,
Pe trepte de marmură
Îți alunecă pașii...
Îndoielnice umbre te urmăresc ca un voal
Și se risipesc în cețoasele văi,
Peste umerii tăi.
Ochiul desenează stânci mișcătoare,
Alergând spre nava albastră,
Simbol simplificat și tacit,
Pentru prietenia nostră.
Ai colorat ochii cu marea
Și ai adus pe-al Proximei sol
Accente de dor,
Sărutări de jar și comete ce ard
Pe-al prieteniei altar.
Ciută scăldându-te-n tainice ape,
Îngerii i-ai adus mai aproape...
Iubirea ai luat-o cu tine,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre iubire, despre ochi sau despre îngeri
Fobii ascunse
Mă tem de întuneric,
De moarte, de noapte,
De veșnicia în care ne vom afunda
În singurătatea iertătoare și grea...
În tăcerea ce se coboară peste mine,
Ca voalul alb stropit cu sângele Mirelui
Peste castitatea morții,
Mai am puterea de a visa la prunci
Și la poezie.
Lăsați florile să fie adăpost fluturilor,
Iar lacrima închideți-o în cetatea irisului
Pătat de dorințe și de păcate lumești!
Cheia falsă-a tristeții deschide uși de povești...
S-a scris pe trupul nostru
Anul morții și-al nașterii.
Cuvântul se pierde pe potecile nopților ascunse în noi...
Suntem acoperiți de noroi.
Mormântul alb veghează trupul de piatră,
Dansăm în abis,
Pe partitura de piatră
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre noapte
Promisiunea
Și mi-am ținut promisinea, tată
Veghez! Lumina-n suflet se arată.
Dar plâng de dorul tău, oh, plâng de dor...
Mamă, eram întâiul tău fecior!
Azi cântă-n ceruri îngeri, pentru îngeri,
Se frâng de dor buchetele de sângeri
Și flori de crini răsar într-o cunună...
Sub pleoapa-ți, lacrimi grele se adună.
În suflet bucuria se împarte...
Un prunc, cândva, vi s-a născut în moarte.
Voi azi pășiți spre sfânta cununie,
Cu Dumnezeu să faceți părtășie.
Oh, pruncul vostru-i azi al lui Iisus.
Nuntă e-n cer... Voi v-ați rugat, ați plâns...
E visul vostru împlinit, părinți!
În gândul vostru îngeri dorm, cuminți...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre mamă, despre dor, despre copilărie sau despre bebeluși
Zi de toamnă
Ceru-a înflorit! Și sângeri
Peste cer au răsărit...
Plasă albă de mătănii
E pe-al sufletului schit...
S-au țesut mătăsuri fine...
Și podoabele de jad
A copacilor de sticlă,
Azi, în chihlimbare ard.
Mi-am pus la urechi podoabe
Și poeme de rubin,
Iar din ochi, mi-au curs în taină,
Negre picături de vin...
Peste clipe-mbujorate,
Azi, am pus amărăciune,
Căci pășesc cu eleganță
Și cu fast, în altă lume.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre prezent sau despre poezie
Veșnicia din inimi
Nu sunt demnă eu, de-a fi ca voi...
Viața mi-e întinsă și uitată-
-n tina ce plutește între noi...
Oare voi putea să fiu iertată?
Tu ridică-ți brațul și-am să-l prind
Sufletul de-ți cere mântuire
În cetăți de îngeri te cuprind,
Leapădă-te de nelegiuere!
Toți plătim cu moartea într-o zi
Însă învierea nu-i departe,
Atunci spre Iehova vom pluti-
-n paradis și dincolo de noapte
Rupe legământul care-ți ține
Inima în lanț și sufletul
Cu Iehova veșnicia va fi bine
Dar de vrei cu el o ști doar tu
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre inimă
Tablou
Cărări mătăsoase de umbre și stele,
Tăcere de sticlă și dulci frământări...
Atâta ninsoare din noi se ridică...
Troiene de alb și troiene de flori.
Un vânt ne aduce ninsori la fereastră,
Din ochiul de sticlă, gemând, ne-ntrupăm,
O dulce-amintire, ne-ntoarcem acasă,
Să fim iarăși prunci, la părinți, învățăm.
Se-aude în sobă cum focul trosnește
Butucii tăiați din pădurea de brazi
Și bradul, cu ramuri de vis strălucește
Poem de iubire în ochii mei calzi.
Se-aud colindând prin ger, prin troiene,
Copii în cojoace, cu biciuri brăzdând
Tăcerea și somnul vieții eterne,
Mustind fericire pe noul pământ.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre vânt
Scumpa mea copilă
(dedicație Cameliei Rogojinaru)
Prin iarba pân' la brâu, prin lunci cu soare,
Trecem prin viață, păsări călătoare...
Mi-i gândul fericire și lumină,
Că Dumnezeu mi-a dăruit copilă.
Căci pentru toți, în lume, e o soartă,
Iar dacă Dumnezeu mi-a dat o fată,
Când îmi doream fecior, El a sădit
Bujor de vis și înger... În sfârșit,
Îmi seamănă la gânduri și făptură,
Ea este dulce răsărit de lună,
I-am pus în leagăn, verde busuioc,
Să aibă și copila mea noroc.
E împăcare... Lacrimi de speranță,
Nu mi-ar ajunge-a mulțumi, o viață
Și mulțumiri meru ți-aduc, Fecioară...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre gânduri
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Rodica Nicoleta Ion, adresa este: