Index și topuri | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Ovidiu Cristian Dinică

Lista completă, pagina 14

Iubire pe un colț de rai

a face dragoste cu o femeie urâtă,
ce a pierdut îndemânarea
de a urca în copacii de pe umerii tăi
să caute răsăritul,
și să-l soarbă cu ochii tentată de buzele tale
uneori dulci,
alteori amare
precum cafeaua servită de diabetici,
și care să-și piardă ultima picătură de iubire
iubindu-te pe tine,
zeu mistificat
este ca și cum ai plânge de frumusețe la un colț de rai unde sfinții își plimbă câinii în lesă,
și știu că nicio femeie nu este urâtă
când este a ta.

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dialogul

bună dimineața
spun repetat
de fiecare dată când se deschide ușa,
- urâți suntem amândoi! adaug
- cum? întreabă ea
- nu vezi cenușa lăsată de timp
pe fețele noastre!
plouă cu ani pe trupurile uscate
să ne dezbrăcam de tăcere,
intrăm în pielea personajelor ce suntem
două umbre pe tărâmul iernii
invit partenera de dans acrobatic
la brațul căreia parcurg viața
- unde am lăsat sărutul?
- unde am lăsat iubirea?
nu-mi răspunde, nu mai este timp
ninge pe morminte

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Orizonturi reci

au evadat griji
frici și alte orătănii
din spasmul nopții
aleargă la temelia
vechilor concepții
zilele se zbat în gânduri
reci
lumina se destramă
în fascicule
atomii își pierd electronii
bezmetic bunul simț
se ascunde
te sugrumă obsesii
articulate
să roadă în ticuri
galantarul
pe cerul negru
stelele ard agramat
noblețea se poartă
la trecut

[...] Citește tot

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sfârșit de vacanță

cocoșul ascuns în cântecul nopții
este ca o săgeată vibrând în timpanele tale,
arcașul cu pene harnic nu pregetă
să cheme zorile,
joacă ping-pong cu neuronii tăi,
aceștia se zbat
să caute liniștea
precum peștii pe uscat se zbat după o gură de aer,
inima ta sedusă de armonia cerului
nu are pace,
cu pupilele dilatate sfarmi noaptea,
ca și cum te-ai agăța de pânze de păianjen ce se rup
strângi în piept aerul aspru al dimineții
și tânjesti după tăcere ca după o amintire dragă.

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noi printre noi

Îndeajuns de străini cu noi înșine

hrănim dorințele afirmării

peste flori și păsări,

cu pași măsurați ca un pendul

marcăm trotuare de cuvinte

înfășurați în setea orei,

fântâni arteziene,

artefacte medievale,

induc iluzia perfecțiunii

ca o voce fermă ce muscă din timpane,

[...] Citește tot

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sfârșit de vacanță

cocoșul ascuns în cântecul nopții
intră în timpanele tale asemeni unei săgeți,
arcașul cu pene harnic nu pregetă
să cheme zorile,
joacă ping-pong cu neuronii tăi,
aceștia se zbat
să găsească liniștea
precum peștii pe uscat se zbat după o gură de aer,
inima ta sedusă de armonia cerului
nu are pace,
cu pupilele dilatate sfarmi noaptea
ai în piept aerul aspru al dimineții
vrei să strângi în brațe tăcerea
dar ea asemeni unei dive ce nu se lasă cucerită
îți aruncă un surâs obraznic.

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Omul inutil

Primăvara este zarvă mare,
Păsările migratoare acasă s-au întors,
Mieii zburdă pe cărare,
Câinii latră cu folos. nu mă conving
cuvintele tale,
ele compun inutilul,
strică ordinea lucrurilor,
năruie cerul,
pretutindeni
orizontul este pângărit
cu flăcări,
privirea acoperită
de diagrame
fabricate în cuvinte
ce strâng respirația,
fură zborul
nu poți sa le ți la piept
fără să te arzi,
mută-ți strigarea
din casa jocului pleacă,

[...] Citește tot

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Culori în calendar

de la Andrei la Ioan,
de la Ioan la Dumitru
de la Dumitru la Gheorghe,
de la Gheorghe la Mihai,
de la Mihai la Nicolae,
de la Nicolae la Vasile,
tot pământul se îmbracă în culori
vii, vesele, mohorâte sau triste,
iar culorile se amestecă într-un cer
peste o primăvară
peste o vară,
peste o toamnă,
peste o iarnă,
peste un pământ răscolit de nevoi, de griji
doar uneori de bucurii,
la sărbători toate culorile se adună să spună povestea
unor oameni simpli,
ce au trăit și murit într-un pământ numai al lor.

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Banca năzdrăvană

banca flămândă
deschide ușa programării
neurolingvistice,
se filmează distracția,
preotul orașului hotărât
să marcheze momentul vine
cu tămâia,
crede că poate stopa risipa la curent
dă foc bisericii,
în scenă actorii fac saună
oferă sandviciuri contra cost
își etalează replicile zgomotoase
la întrecere cu ploaia,
trezesc populația
o scot de la dezinfecții
și-i propun mersul pe sârmă,
cu toții să facem acrobații financiare
drept dovadă caseriile se transferă
în mediul online
ca un remediu la plictiseală.

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eternul dans

tremur
cu masca trasă adânc pe suflet,
curcubeul ascunde
strigătele reci,
pașii sunt în cadența vântului,
din curți se aduc căldări
pentru lacrimile înțelepților,
într-o câmpie însetată
chipul uriaș al mulțimii
urcă la tribune
să cânte în nebunia colectivă
imnul înmormântării,
sub braț de flori să cadă
prizonier lucirii
și-n deznădejde să-și
fluture aripile asemeni soarelui
ce minte,
timpurile goale varsă foc
se ridică glasuri de năluci
din piepturi pavate cu lozinci

[...] Citește tot

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 18 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Ovidiu Cristian Dinică, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook