Lorin Cimponeriu

Crezi că există ceva- perfect?

Crezi că există ceva perfect?
Nu, nici timpul ce ne înconjaoră
Incantaţii şi blesteme de energii
duc de multe ori dorul de pădure şi de poezie
Am atins-o doar un pic în trăirile noastre
Împreună ar fi putut fi alfel
Oameni nu sunt vinovaţi
de insuccesele noastre zilnice
Ţi-am fost alături, am vrut ceva
Să îţi duci succesul până la capăt
Iluzia totală azi îşi spune cuvântul
Sunt foarte trist, nu mai am aripile păsării
Iubirea noastră nu a fost decât o poezie
Atâta cât revederea era o ploaie,
Ce ne cuprinde trupul cu cenuşă
În fiecare din noi timpul
se opreşte uneori prea puţin.
P. S. Am simţit să îţi scriu aceste cuvinte

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numele inimii mele

Toamnă!
Sunt albi la faţă mestecănii
Lumina e albă din razele soarelui
Din palme ciugulesc păsările flori din grădinile raiului
Nu ştiu unde şade egreta în inima ta
Sau a plecat odată cu toamna!
Ce se întâlneşte cu valurile inimii mele
Ascult-o, e fereastra ce nu vrea să-ţi vorbească!
Ce nu se închide,
E lumina care naşte zâmbetul
Toamnă, du-mă lângă ea!
A trecut de miezul nopţii
Am lăsat inima să aleagă
Alegând frunzele care cad melancolic
Şi pe ea care poartă tot numele inimii mele,
Cu rezonanţa luminii aşezate ca nişte trepte de piatră Nemişcate aşteptând, oare ce va zice?
Tot aşteptând-o să vină, odată cu toamna aprinsă şi ruginie.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vântul şi steaua călătoare

Ascultă vântul dau noaptea în seara asta
Şi înţelege lumina cum se aprinde în târziu
Poate e acel suflet care zboară
Vestindu-ţi primăvara
Înfăşurat în steaguri albe de abis.
Am fost cu tine-n noapte în fiecare seară
Am fost cu tine-n gând şi în privirea mea
Ce rană sa îmi fac ca să-nţelegi, iubito
Doar noaptea e aceiaşi şi tu aceiaşi stea
Şi ce frumos e albul din pielea ta
Şi galbenul din păr şi verdele privirii
Cine sunt eu, acela
Ce nu pot adormi îmbălsămat în trandafirii firii
Eşti tu o altă viaţă! Sau Steaua călătoare?
La mine-n palme noaptea
Când se aşază-n stele,
Iubita mea e timpul să vi să ne-aşezăm
Într-o lumina-naltă de flori şi Cosânzene.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plopii au o dragoste eternă

Merge, merge şi se întunecă privirea şoimului,
În absolut abisală
Intră iarba la sfârşitul de început
Doar castani se mai nasc în zăpezi de semizei
Umbrele şi lumina ţin în aer porumbei
Nordul, sudul se acuză de livezi cu peşti şi vii
Braţele îmi sunt ancorate
În oglinzi cu păpădii
Fulgul poartă o pecete
Semnele sunt tot mai clare
Romantismul nebuniei
Ca cenuşa-n calendare
Stau târziu în umbră
Plopi mirosind a busuioc
Spiritul ce în lumi veghează
În contemporanul joc
E stăpân peste făptură
Şi iubit de Dumnezeu
Iarna trece ca şi nunta
Eu tot trezesc acele ceţuri

[...] Citeşte tot

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te ţin in braţe, fulg de zăpadă!

Te ţin in braţe, fulg de zăpada!
Ninge!
Cu mâinile albe de ger îți mângâi obrajii.
Venim dintr-o ninsoare a albelor stele,
Trenul a plecat din gară, lăsând in spate grijile şi suspinul
Trenul s-a oprit în linia inimii tale, în linia inimii mele, într-un crimpei de poem
Ai dormit, am scăpat din mână un fluture a plecat către tine să-ți adie somnul
Brațul meu s-a făcut verde de atâta iubire degetul tau mic de la mîna s-a făcut albastru ca o bucată de cer
Mi-ai deschis ochi ca un înger, plutind într-un negru de lună și de atunci eu te țin în brațe ca pe un fulg de zăpadă.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reproşul iubirii

Timp de şapte ani m-ai folosit, ca pe un câine
Ai avut nevoie de poetul Lorin Cimponeriu,
De romanticul bărbat talentat, de poezia sa
Eu am vrut să fac o familie, o casă
Tu ai luat viaţa în glumă,
Eu mi-am dorit acest lucru
Timpul le vindecă pe toate
Nu ai răspuns la multe întrebări
Eu mi-am dat seama târziu
Poezia nu e un scop,
Face parte din darul dumnezeiesc
Eu ţi-am plătit cărţile
Duc acest proiect până la capăt
Pe viitor râmâi cu îngerul păzitor
Eu am ieşit din joc
Pe viitor nu te mai baza
pe proiecte literare comune
Nu vor mai fi.
Nu te urăsc pentru că te-am iubit prea mult
Timpul acela s-a stins,

[...] Citeşte tot

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea risipită

Unde este dragoste, acolo sunt eu
S-a sfârşit prea devreme vara târzie din maci
Se închid cărările şi volburile apei
Prin mâna mea trec păsări şi uneori copaci,
Ce singuri stau de veghe
Doar cerul e senin.
Zâmbeşte aurora a poartă către toamna
Mirosul de gutui te poartă în două glastre
Ce miros a iubire în amintirea ploilor cu nuferii cei albi
S-a prins să ningă iară pe caldarâmuri
Plopii se scutură spre a naşte visuri
Poveştile sfârşitului de primăvară, dezbrăcată de aripi
Dăm sărutul galben de aur când zâmbeşte
Şi pune în atmosfera ghiocul şi tipsia
Şi verdele şi albul şi păsări, ciripind îmbătate cu mine
Cu must din trei izvoare când treci prin trecători
Eu oi fi murit de atâta plâns în zare.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istoria sufletului nostru

Sunt o etapă din viaţa ta care a trecut
O etapă care ne-a şlefuit în bine
Binele ce se întâmplă odată în viaţă
Eu privesc lucrurile mai profund
Vreau să spun simt mai aproape trecerea timpului nefast Uneori dar şi soarele care ne luminează
În primii ani petrecuţi împreună poezia pentru tine
A fost un joc, eu te-am convins să fii interesată
Naşterea surâsul lumina aşezându-ţi-o în palme
Nu vreau să pozez în discipol
A fost o metişare perfectă a versurilor
Ai toate tainele şi darurile zeilor
Te-am zidit cu răbdare, nu te grăbi să cauţi muzele
Ele sunt făpturi vii, adică oamenii
Învaţă de la zăpadă albul
Eu o să fiu o iarnă rară, unde nu te poţi întoarce
Nici tristă, nici veselă
Treptat voi deveni vers.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet curat de făclie

Suflet pe ape ce te scalzi în dimineața asta în soare
Toate zonele au venit la izvor
Merg cu tine în leagănul cerului din aripi de păsări
Nemuritori şi tineri se aud
Iubirea și gândul senin
Numai la ea erata sthie aprinsă în inima mea
Fiinţa vie precum lumina din stea
Suflet curat de făclie
Timpul acesta fă-l nemuritor
Sărutarea mea pusă pe tâmple
Din zborul de fluturi ridică un nor senin
Ca sufletul unei păsări din ciuturi și
Hai să închinăm o ideee de zâmbet și soare
Dimineața are brațele deschise pentru ea
Sfărâmând tăcerea din ulcioare
Suflet ce înalță seninul poem.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trup îmbălsămat în jar

Iubita mea îți dăruiesc această noapte cu stele și cu vântul liniștit,
Cu inima mea de la miazănoapte, cu sufletul asfințit și răsărit
Când focul se aprinde pe dealuri, când aripa păsărilor zboară afară
E vânt, dar ochii mei zboară până la tine în palmă
Zburând, dimineață solară
Căci în noaptea asta fără tine mă trezesc
Adierile părului tău și sânii tăi și brațele tale
Răvăsându-mi mâinile în carnea umerilor
Când eu te strâng în brațe și tu ai pielea roz catifelată.
Obrajii unde sărutarea mea înverzind se împreună cu ploaia
În trup, curgându-ţi o dragostea eternă.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!