Lista completă, pagina 11
Când mi-e bine, când mi-e rău...
când mi-e bine, când mi-e rău,
când mi-e dor de dorul tău,
când sunt eu, când nu sunt eu,
mi se-ntâmplă mai mereu
când e soare, când e nor,
când trăiesc și când mă mor,
când mă-nalț, când mă cobor,
ca un fulg purtat în zbor
când nu dorm, când mai adorm,
când mă-mbăt cu cloroform,
să te uit, nu-mi e ușor,
îmi apari, dispari în zori
când mai stau, nu pot să stau,
simt parfumul tău și-l beau,
îți aud pașii desculți,
ești în mine, nu mă cruți
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Radu Mihăilescu despre viață sau despre moarte
Gând când dormi
Și n-am să fiu acela care
cu-n pled de flori să-ți învelesc,
forme dulci fermecătoare
care își cer dreptul firesc
Și n-am să fiu al tău și pare
că timpul face și desface
și trupul meu mocnind ardoare
te va dori până va zace.
O șansă ni s-a dat, chiar mare
și n-au primit-o toți la rând,
noi am avut-o și se pare
că am pierdut-o nedorind.
Îmi pare că această oră
care va trece în curând,
peste o vreme o să doară
copleșitoare și visând.
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Radu Mihăilescu despre timp, despre gânduri sau despre flori
Inconștiență, poate!
Oriunde ești să știi că nu-ți e bine
chiar dacă ai impresia că-ți e,
degeaba fugi fugind mereu de tine
și vrei să fii doar ceea ce nu ești
Acum iar plouă, ploaia vrea să-ți spună
c-așa va fi în toamna de argint,
singurătatea a-nceput să doară
iar cei din jur zâmbesc și iar te mint
Poate ai vrea să te întorci în timpuri
acolo unde ai simțit că ești,
păcatele prea multe sunt cu tine
și nu-ți dau voie să te mai iubești
Nu te găsești în lumea asta oarbă,
cauți fără să știi ce vrei să cauți,
o lacrimă din ochi ar vrea să-ți cadă
și nu o lași să vadă clarități
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Radu Mihăilescu despre ploaie, despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Început
Nu știu în ce formă și format mai ești,
de mai crezi aiurea multele povești,
nu mai știu de tine de atâta timp
și îmi pare totul prins în contratimp.
Soarele arzând încă ne mai leagă,
luna cum o fi și-a ei rază dragă,
praful plutitor în forme ușoare,
nopțile arzând și fugind amare.
Nu mai știu de tine și aș vrea să știu,
parcă, aveai părul în ton auriu,
ochii pierzători în culori de toamnă
și gene întoarse și-un parfum de doamnă.
Începând cu tine totul a-nceput
și ora aceea să o uit n-a vrut,
vine după mine oriunde aș fi
și dacă adoarme am un dulce chin.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Radu Mihăilescu despre ochi sau despre noapte
O zi de iubire
Am lăsat ușa deschisă
și pe masa stau bucate,
să-mi intre Crăciun în casă
și să uit de tot și toate.
Să uit c-a trecut un an
cu mai bune și mai rele
să uit c-au căzut din pomi
presărate frunzele.
Am lăsat ușa deschisă
să vină colindătorii,
să-mi vestească bucuroși
c-au plecat de mult cocorii.
Pe la geamuri beculețe
colorate, unele,
luminează peste noapte
de se văd cătunele.
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascuns...
mi-am ascuns durerile într-o lacrimă
și am lăsat-o tulbure să cadă,
să pot zâmbi c-o floare într-o palmă,
să pot să văd ce ochii vor să vadă
mi-am ascuns visele în cele gânduri,
pe care nu le-am prins trăite,
pe care le-am strivit cu atâtea cârduri,
de zburătoare, toate părăsite
mi-am ascuns cuvintele după tăceri
și le-am muțit cu mine de-odată,
cuvintele care nerostite ieri,
acum revin și nu-mi spun că mă iartă
mi-am ascuns ochii sub greoaie gene,
i-am ascuns de mine și de tine
și-acum chiar dacă vor să mai lumine,
n-au străluciri de ieri, au cenușiu de mâine
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbe copacului...
În coaja groasă unduiești
uitând când o să înflorești,
în toamne iar te limpezești
și ierni geroase le răzbești.
Ești prins adânc în luminiș
și nu poți nicidecum să strigi,
ai obosit pe povârniș
fără să știi dacă învingi.
Bătut de vânt te frunzărești
când el te sfâșie urlând,
de-a lui suflare te golești
și-ți cad mormintele pe rând.
Scorțos de vremuri mai trăiești
poate-o iarnă, două, nouă,
dorindu-ți primăveri domnești
cu frunze cu ochii rouă.
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din viață
De sinceritatea lumii nu se pot spune prea multe,
fiecare își ascunde câte și mai câte -n minte,
deci degeaba se învață despre ce-i sinceritatea,
niciodată nu se-aplică și se-aplică numai viața!
Tot timpul întorsătura îți dă planul de o parte
și atunci minciuna-i vraja spusă cu sinceritate,
totul vine într-o formă care-și alege momentul
să fii geamănul din tine pentru a-ți prii prezentul!
Este o naivitate să spui totul ce te roade,
nimeni nu va înțelege și pari o banalitate,
chestia cu "a fi sincer" este astăzi demodată,
cine poate să îți spună adevărul lui în față?
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept telefonul tău...
Mai sună-mă mai des te rog din când în când
Chiar de îmi ceri ceva, mai sună-mă oricând,
Dacă ai știi cum te întinzi în al meu gând,
Dacă ai știi că număr stelele visând.
Hai sună-mă și spune-mi cât ți-a fost de dor,
Fără să știi îmi chinui zilele de zor,
Hai sună-mă și am să vin la tine-n zbor
Călare pe seninul alb al unui nor.
Mai sună-mă, mai sună-mă, de multe ori,
Mai cheamă-mă să îți aduc brațe de flori
Și ține-mă să nu mai plec până în zori,
Păstrează-mă să nu mai suni când simți că mori,
Păzesc ore în șir tăcutul telefon,
Îl verific mereu să văd de are ton.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-am spus că te iubesc...
ți-am spus că te iubesc,
știu, ți-am spus și sigur știi,
atât de mult mă răscolești și amăgești
și eu, nebunul, mai mult te doresc.
ți-am spus de ochii tăi dogoritori,
cum mă înțeapă, cum îi simt,
cum mă topesc atunci când mă mai mint,
cum ard tăciunii lor scânteietori.
ți-am spus, sunt sigur că ți-am spus,
cum trupul tău îndeamnă, mă îndeamnă...
cum trupul meu îl doare și te cheamă,
să vii furiș, să ne iubim într-un apus.
ți-am spus și taci, zâmbești tacit
și pieptul meu e tot o rană,
prea mult el a sorbit licoarea ta din cană,
licoarea otrăvită care m-a vrăjit.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Radu Mihăilescu, adresa este: