Lista completă, pagina 9
Adu-mi o toamnă blândă
Clovni imaturi se preumblă-n
careul umbrei.
Adu-mi o toamnă blândă,
sufletul meu așteaptă
străin de învrăjbire.
Tot ce îmi cer azi
e un interogatoriu gratuit.
Înveselește-mă!
Chipul tău înfrigurat
aprinde-l spre seară
în mii de candele.
Fereastra înverzește cuminte
în lumina din somn
căutându-te.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un singur semn
Aceste dealuri sunt imense țestoase
ce odihnesc laolaltă
într-un somn greu, revoltător.
Doar un singur semn le-ar trebui
firesc, să se desprindă,
migrând triumfal către sud.
Ne-am face că ațipim...
doar puțin, atât cât ochii
pădurile și cărările toate
s-ar opri cu mirare
strigând-ne asurzitor
pe nume.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toboganul fosforescent
În pe umbră, siluete captive.
E rândul lor să-ncerc viața
pe toboganul ademenitor.
E o amorțeală vegetală
peste lentila amiezii.
Venele curcubeului
se deșiră
peste lume.
Memoria se-ntinde uniform,
ca o marmeladă vineție
pusă în grabă
peste felia cerșetorului
plescăind lasciv,
enervant,
în derâdere.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hotar
Vino, râul ne cheamă departe
armonizând dangăt solemn
spre largile-i cărări.
Ca-ntr-un ultim ritual
ne vom scutura aripile fumegânde
în blândă transfigurare.
Rama aurie se tânguie
în dansul ierburilor,
spre inima pietrelor adormite.
Albia de mătase
ne absoarbe, tot mai grăbită
spre noaptea căutării
depline.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Candoare
Lanul de mentă, mă strigă în zori,
m-ademenește cu ochi străini
să-i sorb esențele tari.
Vin zăpezile mari?
Pasărea se arcuiește-n palmele câmpiei
printre cărări chemându-mă
cu sărbătorile iasomiei.
Îmi dărui anotimpuri în derivă,
mereu cu spatele în lumină.
Nimeni nu mi-a spus
de-atâta singurătate asumată.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câmpia electrică
Ce tânăr trup,
în largile-anotimpuri
aleargă cu ploile-n
țărână neîncepută
a câmpiei?
Ce nori hidoși se-ascund
prin văile cerului
târziu,
peste noi să cuvânte?
Am văzut vulpi alergând
printre fulgere,
păsări țipând în strânsoare.
Statuie de piatră
și teamă am fost,
în câmpia electrică
pierdută-ntr-o seară.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peisaj cu chilii
Șal fumuriu, albul mușcatelor
și liniștea chiliei
mai mult decât salvatoare.
Prin covorul de cetină
văd trupul cântător al bisericii
unduindu-se.
Liber, amăgitor doar mirosul
de ionathan
prin fumul subțire, mai presus
niciodată patimă...
Îngenuncheate-n iedera timpului
lumânările aprind ziua
în purpură de octombrie.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Partituri uitate
Se reazemă ziua
în această-nflorire totală.
Porți ferecate glăsuiesc
perechilor melancolice.
Ursitoarele deschid grăbite
cufere de tăcere...
O, mamă, trupurile noastre
înverzesc căutându-se
sub piatra rugătoare!
Vin roșu peste tâmpla crinului
abia înflorit
și-acest bocet vegetal
pe care azi,
Doar eu îl mai aud.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acuarelă
Dealul - colaj în schimbare,
piept zvârcolindu-se
în apa gălbuie a amiezii.
Uneori timpul se ghemuiește
în cetatea din adâncuri.
Alteori vine înspre noi
ca un fluviu năucitor.
Ochiul inimii - adâncimea fântânii.
Peste lanurile de rapiță
aleargă hergheliile nărăvașe
ale norilor.
Zmeii grăbesc
înspre bogatele câmpii.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțelesuri amare
Am fruntea pietrei,
înrourată-n tăcere. Rugă am rostit
pentru aceste înfloriri
baletând
în înțelesuri amare.
Ce zile faste mi-am ales
s-aștept iubire
pe false coridoare?
Ale cui sunt mâinile
și ochii acestui
chip tulburat?
Astăzi,
nici păsările,
nici ploile
nu mă mai recunosc
și... știi doar,
soră geamănă
le-am fost...
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Violeta Pasat, adresa este: