Victoria Pepa

O minte simpla

ascult cum mieii plang,
si nu le inteleg suspinul,
vad oamenii razand,
si le simt durerea.

totul se intampla
intr-un cerc vicios
al emotiilor spontane

cerul este visiniu,
marea este rosie,
nimeni nu mai simte si
nimeni nu mai intelge
nimic in jurul lui

mintile au devenit atat de simple,
incat nu mai stiu
sa reactioneze la nou.

pentru ei

[...] Citeşte tot

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascultarea nepasarii si a linistii

ascult linistea sufletului meu,
ascult bataile vantului ce se plimba nepasator prin camere,
ascult pasii grei de pe hol,
ce lovesc podeaua veche

ascult rugamintile oamenilor pierduti
ascult intunericul cum isi cauta lumina,
ascult vocile de departe,
ascult durerile ce ma apasa si
ma omoara incetul cu incetul,
ascult sunetul lacrimilor
ce se preling nepasatoare pe obraz

ascult tot si nu mai sunt in stare sa vad sau sa simt ceva,
ascult ultima rugaminte de dor...

acum nu mai ascult nimic,
urechile mi-au surzit, sunt inerte la orice zgomot produs.

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima clipa

lumina imi capteaza atentia,
ochii vad doar stralucirea apei,
buzele simt doar lacrima ta sarata.

o cale grea,
din care nu ma mai intorc,
o fapta rea, ce ma face vinovata.

atatea trairi,
atatea simturi,
toate pierdute intr-un timp
prea scurt -
si totusi atat de lung.

ma gasesc in fata
copacilor impunatori
langa floarea violet

ma uit in spatele meu
pentru ultima oara,

[...] Citeşte tot

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faţă fără ochi

simt nisipul,
iti aud gandurile,
soaptele ma bucura,
al tau trup sufera

simt adierea zorilor,
iti aud linistea,
ne adancim in intuneric,
vorbesti prin mine

chipul tau e sarat,
presupuni ca plangi
inima mea bate
si nu vrea a se opri

cunosc toate faptele,
pe banca,
porumbeii se aduna
aripile lor ar trebui
sa fie albe ca neaua

[...] Citeşte tot

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea mea, scaparea ta

Îmi vad ochii si plang
imi vad buzele si rad
imi va trupul si tremur
e mort de mult,
infectat cu ura.

iti vad ochii si cred,
iti vad buzele si simt,
iti vad trupul si tremur
e viu de acum,
si plin de caldura.

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valea morţilor e un drum pe care-l parcurgi liniştit, fără dorinţa de a te mai întoarce.

Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglinda sufletului este reprezentată de oamenii din jurul tău. Personalitatea ta se reflectă în aceasta.

Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hm..

mereu imi spui ca...
iar apoi realizezi ca...
intr-un final ajungi la concluzia ca...
... pana sa intelegi de ce...

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mormantul de la care ingerul meu veghea

nimeni
niciunde
nicicum

durere peste tot,
lacrimi pline de dor,
teii si plopii
se leagana intr-un imn inaltator

ingerul meu plange.

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perfecţiunea constă în simplitatea de a privi, partea cea mai frumoasă apare după ce închizi ochii, atunci când imaginaţia se joacă cu sentimentele şi gândurile tale.

Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!