Vasile Culidiuc

Joacă

constrâns de vreme în filmuleţe
pentru televiziune şi-i merge bine
nu recunoaşte nici bătut
că este prostituţie
din ceea ce se îmbogăţeşte
a jucat şi la teatrul ăla
cu tavan glisant
unde trebuie să strigi
unde vocea se duce sus
urcă la cer deşi n-ai talent

joacă şi crede că e actor
în filmele care caută autenticitatea
nu lipseşte de la casting
şi speră să fie selectat
intră plângând în rol
iese fumegând pe coate
strânge rolişoare în lupta asta
cu publicul nevinovat
în platourile de filmare simte

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-a rămas în minte

şirul aparent nesfârşit de bărbaţi
în zdrenţe înaintând greoi prin mocirla
drumurilor desfundate purtând cu ei
regii morţi în sicriele scoase din cripte
pentru a nu lăsa corpurile sacre
în mâinile fiarelor care vânau
le cărau în carele trase de boi sau
dacă drumurile erau prea rele
pe umerii călugărilor care-i însoţeau

în timpul călătoriei nu numai trupurile
regilor decedaţi au fost zdruncinate
chiar regele cel viu a fost cărat
de nevoie într-un car tras de vite sau
pe targă alături de prinţul regent
rănit şi el de un glonţ pierdut în timp

ne-a rămas în minte acea armată
care-şi purta morţii şi răniţii cu mândrie
amară pentru totdeauna noi ştim

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sardinele stăteau

în cutie în sos de roşii
vidate de o maşină
cu statut autonom
nemişcate conform certificatului
de garanţie scris în patru limbi
aflai unde se bălăceau
sardinele în zilele cele bune
sau rele
înainte de a fi pescuite
de o echipă de profesionişti
care trag plasa plină în pescadoare
o fac fără ură după ce beau
ţuică sau vodcă dis de dimineaţă
şi vorbesc despre femeile lor
grase de la carnea de porc
mâncată în timpul anilor trecuţi
când îi aşteaptă să se întoarcă
pe trei cărări de la barul fumuriu

sardinele înghesuite ştiu

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc mai multe

nimfe şi muritoare fără noimă
trag ayahuasca când îl văd
pe peneu ce ispravă a făcut
trec pe cerul senin
în carul meu regal
o caut pe daphene înainte să fie trans
formată în dafin din care-mi fac
cunună de pus pe cap
sărut copacul rece
după ce-am pierdut-o mă gândesc
să iubesc o vedetă de la hollywood
mă plimb pe boltă
dincolo de orizont la mare distanţă
de întreaga lume călăresc
un harley davidson
ce seamănă cu o pasăre de pradă
în desagă am lira şi arcul
vânez pentru că sunt măreţ
aud sunetul unei melodii
e ceva psihedelic

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnişoara ana

karla suarez te privesc
şi nu mai pot respira
inima se zbate cât o îm
plinire cu mii de cuvinte
mă uit la baletul tău
la ochii tăi la gura ta
o bucurie nebună mă cu
prinde în ritmul dansului
tău cubanez
bailando bailando bailando
fredonez cu vocea
legată în batista de la gură
în noaptea asta mi-aş dori
să stăm îmbrăţişaţi
să dansăm şi focul să mă ardă
din interior
te ridici pe vârfuri în pantofii tăi
cu poalele rochii ridicate decent
beau tequila cu buzele tale
sorbind chimia ta

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul obişnuit

mănâncă parizer pe capota
maşinii ford prăfuită cu nisip
saharian adus pe vasele luxoase
taie felii subţiri felia groasă
de două degete murdare
cu ulei de motor şi muşcă
după ce-l apasă în borcanul
plin ochi cu muştar iute
rupe pâinea omul banal
priveşte scaieţii plimbaţi de vânt

trage un gât de bere neagră
râgâie omul obişnuit şi se uită
la fotografia femeii dezbrăcate
îi lăcrimează ochii de la firele
de nisip primite în faţă

taie felii de parizer cu briceagul
chinezesc după toate probabilităţile

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita mea

cu degetele spre cer fluieră un vânt
înnoptează un sentiment de iubire
în tine
se opresc săgeţile lui cupidon
privesc prin corpul tău ademe
nitor şerpuiesc forme
se ridică
la cer odată cu degetele tale ridicate
o baladă rock
la tranzistorul din vechea maşină
din cimitirul de elefanţi
ai ridicat ochii din favelă
şi ruga se
- nălţa o
dată cu ruga în chiţăit de şobolani
note muzicale interpretate
- n noapte
până la răsăritul soarelui
sub mângâierea lui se naşte favela
şi moare tot a

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe mesele bolnavilor

se îngrămădesc organele
recondiţionate de roboţii
pe jumătate goi pe jumătate
durere şi plictiseală
care ţes viaţă
ansambleză brăţări pentru bolnavii
care scriu cu abur mesaje
cer ajutorul florilor de oţel
medicamentele curg în jeturi
din tavanul luminos
un ceas bate fără ordin
într-un perete - oraş
spital de nebuni recondiţionat
nepăsător se uită în oglindă
medicul de gardă se-ntreabă
dacă faţa lui de gâză
e cea mai frumoasă din visul
soldatului decupat din cartea
de colorat obiecte
strânse într-o debara plină cu şoareci

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pop corn la cornet

tonomate şi claxoane pe strada
noastră importată din america
asfalt peticit pe care umblă
un pui de găină fără copane
benzinării cu muzică country şi
manele cu duşmanii mei
arunci ketchup pe burgeri
muştarul de tecuci la kfc
rolling stones când serveşti
cartofi prăjiţi cu ţelină
fumezi chesterfield noaptea
la un pahar de whisky
cactuşii înlocuiţi cu spinosul
ciulin înflorit roz se leagănă
se leagănă se leagănă
şepci aruncate pe mese
bere turnată pe păpuşi barbie
de ce ai înlocui un ford
cu o lada mare şi spaţioasă?
trece un gogoloi de hârtie

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu

poeziile pe hârtie creponată
ca vedetele de la televizor
văzute cu ochelarii cu lentile fumurii
asta e un moft inexplicabil
torn puţin sirop
să ungă sufletul cititorilor
pun cu nemiluita să fie
delicios de lacrimogen
sarea şi piperul negru
la urmă amestecăm cerul
albastru marea neliniştită
de vânturile trase de alţi poeţi
vedete de la radio
un trandafir roşu şi o şoaptă
o adiere de toamnă răstoarnă
un vers alambicat
fumez pipă în faţa caietului
scriu ordonat fără să recitesc
mă tem să nu mă descurajez
simt că poemul e lovit de monotonie

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!