Valeriu Barbu

Nu din ceas

părţile întregi
din care-i zidită eternitatea sunt
aşteptările, să
se schimbe semaforul, să
vină tramvaiul, să
se nască fiii şi fiicele, să
vină ziua de salariu şi apoi negaţii... să nu
fie azi ziua fără mine, să nu
se dilueze iubirea şi aşa mai departe... acum
chiar acum aleg pe care să o probez... ehei
este una anume... intru lent ca în apă rece
ca în apă fierbinte
pe partea cealaltă-i împlinirea şi începutul altor aşteptări...

oscilând între aceste părţi timpul nostru arde
şi nu din ceas, nu...!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

acum NU…

ca şi cum
ai aştepta complimente
pentru că eşti viu, trăieşti –
lipeşti semnul exclamării
în urme cu tălpile…
instinctul comercial asediază
fiindul
iubirea, credinţa, banalul salut

Tăcere – de-aş putea – izolare
într-un sine autosuficient
viaţa ca un strop de ploaie
de-aş putea… O!

Totul este o rană
în ea mă mişc, nu sunt
vindecare

din «a păsa» n-am smuls
sensuri, esenţe, dar

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

fotografii mişcate tare

distorsiuni
pun demonilor derute
sau ignorându-i păşesc pe muchii
între parabole şi instincte
iau cu mine frânte
traiectorii

văd ţărmul, dar nu văd marea
ating lumina, dar nu ştiu Cuvântul, ard
oblic
chimic vântul şi nu ştiu
nu ştiu unde mi-e pământul
ah, rădăcinile mele lichide
cum mai stau umbră…
distorsiunilor!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

chior… de chior!

biata de tine…
te-am comparat în fel şi chip
suma tuturor bolilor deodată,
tsunami parfumat
vraişte, devastare perpetuă
zeiţă inoxidabilă
părere obsesivă, rană toată,
blestem dulce, dulce la puterea a noua
ehei, câte şi mai câte
când tu eşti întreagă
femeie
voiai să văd, atât
dar eu mă îndrăgostisem
ce ţi-e omu’ şi… orbirea lui

dar nu-ţi face iluzii, nu văd
nu vã d încã…

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

vor găti

Cuvintele sunt moi în după-amiaza aceasta
şi gesturile…
mă las lent în genunchi, dacă m-aş ridica
tulbur arama
iată, ating cu fruntea brâul unduind între orizont
şi pervazul ferestrei – furişându-se înăuntru
mă va găsi înserarea la pândă
aştept parfumul misterios al nopţii
cuvintele vor căpăta consistenţă
îmi vor găti emoţia unui nou mesaj
ce vi-l ţine deocamdată ca-ntr-o cochilie
inima mea…

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Mine»

mine-ul ăsta-i
scufundat trei sferturi
în ceva sintetic
terapii dualiste
deasupra flutură lasoul
orologiilor
niciodată fixate între ele
un ciob de oglindă-mi zice
BAU…
văd
o corcitură de marţian
şi lunatic
cu mofturi pământene deprinse –
doar iubirea nu-i
reflex dobândit

câteva harfe burgheze şi
enervări ancestrale
îmi dau lustru
restu-i instinct trifurcat

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

o şoaptă m-ajunge

Am mers
Am tot mers şi
nicio urmă lăsată, parcă
tălpile ar fi plutit
nimic
să poată întâmpina vântul
doar umbra lor developată
pe un cristal – azi cioburi iată

M-aş bănui că încă nu-s născut
sunt undeva un suflet în «stand by»
dacă n-ar fi amarul
şi ciob în călcâi, deşi
nu şchiopătez, am tot mai des iluzia

proiecţii derulând
o şoaptă mă ajunge: schimbă pasul!

şi-am început să merg în mâini apoi
înalt pe-o sârmă doar a mea un fel de fulger

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

cadre

stelele sunt din… os, galaxii schelet
luna-i rotula unui arhanghel

văd cu dinţii
mi-e teamă că nu-i de ajuns
privesc glezna

cadrele se suprapun
sunt, deci, şi eu din os – făină cosmică
…………………..

munţi goi
aici uneori un petic alb
zăpezi sărace şi vânt bătrân
pe unul din piscuri am ajuns, nu
pe cel mai înalt…

mi-am pus deoparte cartilagii
în perspectiva altei vieţi – ecoul:
«şi dacă-i abisul şi nu-i ce crezi?!»

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Provincial love story (personajele sunt închipuite, orice asemănare se asumă pe cont propriu)

Matilda îşi găsi de-un ceas
un soţ blajin, nu de pripas -
cu casă şi servici la stat
şef de magazie la Gostat (iar pentru actualizare, la cerea publicului:
ba senator, ba deputat)

pe uliţe ea... elegantă
şi cu oricine mult galantă
el, cu leafa-n dinţi direct la ea
că o iubea, că o iubea

trăiau, mai bine de an
ea o "căţea", el un profan
c-aşa-i în târg, află pe urmă
stăpânul curtea cine-i scurmă

dar într-o zi ea l-a lăsat
fireşte, pentru-n alt bărbat
el, melancolic, beat de ea
şi-a luat de-aiurea o căţea

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

vas cubic din lut (poem andante)

nelocul, starea ce-am atins cu mâinile
cu tălpile, cu încordarea
amestec metafizic, materialist şi metarealist
din el
cub
unde coruri liniare, nori metalici şi unghii
multe unghii
atâtul este aici

a învins cine
ultima licitaţie unde făceam piesă
vas din lut
vas adult pus încă nu ştiu de cine la vânzare

n-am spus nimic, am nori în gură
şi unghii
vocile se aud din buricele degetelor
starea aceasta mă şlefuieşte, nu ştie
din lut chiar şi cubic nu ies decât
pulberi

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!