Valentin David

Cântec de lebădă - parodie după poezia "Sandviş cu iubire" de Violetta Petre

M-ai invitat să bem cafeaua în vastul tău apartament,
Deşi mai faci istericale, pe o sofa m- aşez decent.
Un sandviş era mult mai bine, dacă scoteai din frigider,
Că n-am mâncat de-o săptămână, şi sunt pe punctul să disper!

Ţi-e vorba plină de dulceaţă şi pieptu-ţi saltă-n mod frenetic,
În tine e-un şuvoi de miere, dar ce folos, sunt diabetic,
Subit c-un procedeu de judo, m-ai răsturnat pe-un recamier
Şi până să îmi vin în fire, mă văd sub tine, prizonier!

N-am aer, pulsul simt că-mi creşte, şi alte cele-n mod energic,
Parfumul tău îmi intră-n nară, dar din păcate sunt alergic,
Mă paşte o tahicardie, mai rău, o insuficienţă,
Căldura ta-i izvor de febră, dar şi de crize de demenţă,

Dar în final, în focul luptei, ce-opune-un înger şi un drac,
Găsim ciudată armonie, între o vie şi-un arac!

parodie de Valentin David, după Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Şi de o fi să-mi pierd albastrul" de Violetta Petre

De aş putea să te cuprind, în jungle plină de liane,
Cu patimă eu te-aş muşca, să-mi potolesc imensa foame,
În ritm de tobe îndrăcite, te-aş scufunda în apa caldă,
Aş pune flori de rozmarin si flori albastre de lavandă.

Cu dalb ulei de palmier ti-aş unge braţele, genunchii,
Şi-un dans erotic îţi închin, de simt că-mi sar din piept rărunchii.
Te-adulmec ca pe-n trandafir, iţi pipăi pulpele sublime,
Şi în sfârşit te gust plenar, căci sunt flămând, dar doar de tine!

Îţi simt cum sângele în vine aleargă iute şi palpită,
Iar carnea fragedă mă cheamă şi-aprinde-n mine dinamită,
O pasiune fără margini mă sfâşie cu ţepi de rugi,
Ţi-aş dezlega măcar o mână, mi-e frică însă c-o să fugi.

Simt fluturi în stomac cum zboară, tu eşti amorul meu fatal,
În mine te doresc întreagă, dar ghinion... sunt canibal!

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Şi-acum mai eşti în mine" de Violetta Petre

M-ai adăpat iubite, ce sete-aveam în mine,
De ploile rebele, de vară şi de tine!
Şi cum mai creşte iarba în pielea de sub palme
Când palma ta-mi rămâne pe tâţe şi m-adoarme!

Acuma am în ochii deschişi, visări nebune,
Căci mă priveai cam galeş şi tandru pe păşune,
Ieşeau gingaş din fluier acorduri minunate
Iar eu oftam din suflet cu genele lăsate.

Sunt aripile ramuri ce înfloresc amurgul,
Cam mustrător la mine, gelos, se uită murgul
Şi buzele îmi tremur de o simtire pură,
Iubesc, dar condamnată-s pe veci să tac din gură.

M-ai adăpat iubite dar setea-mi este vie,
Mă copleşesc frisoane si simt o nebunie,
Că vreau să-mi strig iubirea ce-mi freamătă sub piele,
S-audă toată lumea, să urce pân la stele!

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare de Crăciun

Când frigu-a declarat jihad,
C-o ţuică fiartă, sub un brad,
Din plastic, care l-am avut,
Şi-n anii care au trecut,
Mă pregătesc de un festin
Că am avut pe PIN puţin.
La toţi românii le doresc
Să aibe un Crăciun regesc,
Căci cel politic, din păcate
Aduce austeritate.
N-am porc, că ţin la siluetă,
Gătesc la gazul din brichetă,
Dar cel puţin, curent eu am,
Că un vecin mi-a spart un geam.
La nepoţei şi la copii,
Un munte-ntreg de jucării,
Soţiilor rimel şi fard,
Şi interdicţie la card.
Prietenilor sănătate,
Să nu plătească multe rate,

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Reproş banal" de Violetta Petre

Azi te-ai trezit cu faţa către pernă,
Nervoasă şi pornită pe scandal,
Am arborat drapelul alb în bernă
Având o faţă lungă, ca de cal.

Te-ntreb sfios de mi-ai călcat cămaşa
Şi dac-avem ceva, ca mic dejun,
Dar ai lovit în masă cu cravaşa,
De mâţa a zbughit-o ca din tun!

Se sparge vaza, zăngăne vitrina,
Vecinii dau cu mătura-n tavan,
Era un unicat adus din China,
Ce mama mi l-a dat acum un an,

Pe masă şi-n chiuvetă-i plin de vase,
Cafeaua nu mai am unde s-o pun,
E buda înfundată şi miroase,
Şi-am lunecat în baie pe-un săpun...

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Poem în exil" de Violetta Petre

Tu eşti o umbră fără nume
Şi încărcată de tenebre,
Dar toate umbrele din lume,
Nu-s albe, ci doar gri sau negre.

Nici cerul nu te mai atinge,
Dar pe pământ provoci furori,
Si chiar de plouă, tună, ninge
Tu eşti mereu cu capu-n nori!

Cînd vântul bate, crud, afară,
Nu taci, chiar dacă e răcoare
Se plîng vecinii de pe scară
Că râzi şi că vorbeşti cam tare!

O stea îşi ţese-a sa văpaie,
Inundă seara cu lumini,
Dar apa n-ai închis în baie
Şi sunt probleme la vecini...

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine sapă groapa altuia...

Coiotul, un gropar dotat c-o sapă,
În timp ce pe-nserat săpa o groapă,
Deşi pământul tare şi uscat
Nu prea îl înghiţea pe răposat,
Văzu şocat că-l aştepta afară,
O-adevărată bombă nucleară;
O vulpe neagră-n straie de mătase,
Având armate câteva focoase
Ce ticăiau cu zgomot de foreze,
Ameninţând subit să explodeze.
În timp ce lacrimi mari vărsa cu stil,
Cu-accentuat parfum de crocodil,
Ea-i povesti de traiul ei amar,
Alături de-un bărbat beţiv, curvar,
Ce-o mai lăsase şi cu doi copii,
(Făcuţi c-un lup şi-un urs prin bălării).
Mascând, cochetă, lacrima cu fard,
Se plânse că nu are bani pe card,
Şi-ar prefera cum viaţa este dură,
Pe loc, să-i facă plata în natură.

[...] Citeşte tot

fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Discriminare

Sunt limaxul sărac, aurolacul,
Din ţara verde-a melcilor bogaţi,
Mă număr printre cei discriminaţi,
N-am casă şi îmi duc in stradă veacul.

Sunt broasca cea urâtă şi râioasă,
Chiar berzele şi şerpii mă evită,
Preferă să vâneze si să-nghită,
Brotacii verzi, cu carnea lor gustoasă.

Sunt doar un singuratic dromader,
Trăind printre cămile cocoşate,
Lipsindu-mi ecrescenţa de pe spate,
Prin dunele uscate sunt stingher.

Sunt oaia neagră, veşnic acuzată,
Deşi am suflet pur şi fără viciu,
Mereu sunt vinovata de serviciu,
Chiar dacă-s blândă şi civilizată.

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replica la poezia "Ocean de iarnă între noi..." de Violetta Petre

Un reumatism mă bâtuie prin oase,
Sunt tepăn, ca pe munte, un ascet,
Să te sărut aş vrea, dar fac grimase,
Că am rămas blocat, ca la balet.

Te-am răstignit cu funii răsucite,
Orizontal degeaba mi te-am pus,
Te-ai dezlegat uşor, căci păsămite,
Pluteşti ca un balon, de jos in sus.

Câteodată arzi ca o văpaie,
Şi rece uneori ca răcitura,
Ca-n zilele când gazele îţi taie,
Când nu ai bani să îţi plăteşti factura.

Cu frigul tău mă faci mereu să mor,
Degeaba în genunchi implor iertare,
Să pot să vin la tine-n dormitor,
Îmi pun bocanci şi schiuri în picioare.

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De mână cu Icar

Zburam mai sus de ceruri, prin haosul macabru,
Trecut-am de regatul clepsidrelor, nomad,
Aud neobosite grăunţele cum cad,
Deasupra se anină al vieţii candelabru.

Vâslesc prin bolta goală, cu-acel străin nesaţ,
Ce te împinge-n locul văzut întâia oară,
Prind lacrimi să îmi curgă din aripa de ceară,
Plutind spre candelabrul cu sorii prinşi pe braţ.

Îmi amintesc Icarul ce-n hău s-a prăbuşit,
Şi-mi caut drumu-n slavă, de care m-am pierdut,
Săgeţi incendescente, dogoarea şi-o ascut,
Clepsidrele-s în urmă şi plâng necontenit.

Planetele se-nsiră ca lanţuri de mărgele,
Mă cheamă depărtarea cu mantia-i albastră
În care-si are cuibul o pasăre măiastră,
Ce zboară fantomatic în vidul dintre stele.

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!