Index și topuri | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Valentin David

Lista completă, pagina 131

Replică la poezia "E toamnă iar..." de Gheorghe Gurău

S-a stins lumina într-un mod abrupt
Când soarele s-a plictisit de moarte,
Pe ceruri discul roșu să și-l poarte
Într-un periplu cosmic nentrerupt.

O cucuvea justiția împarte,
Dar când să aresteze vreun corupt,
S-a stins lumina într-un mod abrupt
Că soarele s-a plictisit de moarte...

Am renunțat cu norii să mă lupt,
Cu proștii ce n-au școală și nici carte
Și-observ uimit că după ce am supt
O sticlă, c-o licoare mai aparte,

S-a stins lumina într-un mod abrupt

rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O nouă Golgotă

M-ai răstignit pe-o cruce virtuală,
Atârn precum o searbădă paiață,
În glezne, mâini, am turțuri mari de gheață,
Privirea ta e rece și e goală.

Pe umăr, clipa, ca o cioară hoață,
Se-așează fără urmă de sfială;
M-ai răstignit pe-o cruce virtuală,
Atârn precum o searbădă paiață.

Iei cina cea de taină, senzuală,
Cu hoțul ce l-ai vrut părtaș în viață,
Din când în când c-o grijă criminală,
Îmi pui oțet pe buze și pe față...

M-ai răstignit pe-o cruce virtuală...

rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Care pe care

Mai am succes se pare la fetițe,
Chiar de-s un păcătos, cu părul nins;
M-am spovedit și am rămas surprins,
Că popa își lua pe-ascuns notițe.

Sunt slab, păcatul veșnic m-a învins,
Greșit-am cu neveste și actrițe,
Mai am succes se pare la fetițe,
Chiar de-s un păcătos cu părul nins...

M-am spovedit și-s în sfârșit destins,
Dar cleveteau în stradă trei lelițe,
Că popa la vecină-a fost surprins
Când se jucau de-ascunselea-n căpițe...

Chiar de-s un păcătos cu părul nins.

rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Capul ce se-apleacă sabia nu-l taie?

"Capul ce se-apleacă sabia nu-l taie",
Se întreab-o voce încă din bătrâni
Și mă obsedează, crunt, de săptămâni,
Când mă duc ca omul, zi de zi, la baie.

Poate să mă scoată iute din țâțâni
Doar o vorbă numai, sar și la bătaie,
"Capul ce se-apleacă sabia nu-l taie"?
Se întreab-o voce încă din bătrâni.

Are-n noptieră soața ferăstraie,
Săbii felurite să le ia în mâni:
-Dacă vorba aia, vrei s-o mai amâni,
Grijă, că untura sfârâie-n tigaie...

Capul ce se-apleacă sabia nu-l taie?

hipersonet de Valentin David
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mor poeți

Penele incep a zămisli
Întristarea nopții de tăciune,
Sună jalnic, prăfuite strune,
Bate vânt pe străzile pustii.

Peste lac, grăbite valuri trec,
Sălciile se-apleacă peste undă
Vrând cu a lor ramuri să ascundă,
Bărcile ce-s trase la edec.

Negura se cerne peste chipuri,
Suflete să nalță-n bolta naltă,
Chipuri noi se zămislesc din daltă,
În clepsidre șovăiesc nisipuri.

Cântă triste muzele in cor,
Triști Amorii se topesc în zări,
Pică stele, albe lumânări,
Și zâmbesc poeții care mor.

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îndoială

Mă ocolesc miresme violete
Din florile mărețului apus,
Zbor clipele ce munții au supus,
În pulbere, mușcând pe îndelete.

S-au destrămat amurgurile caste
Ce tainele iubirii au ascuns,
Cuvântul, cu vibrări de nepătruns
E scufundat în apele albastre.

Nisipuri reci se pogorăsc agale
Din gâtul de clepsidră însetat,
Zbor suflete în zbor imaculat,
Și se cobor statui din piedestale.

Se zbat rănite aripi de sonet,
Când coarda-i ruptă, cupa este goală,
Iubirea mea se zbate-n îndoială,
Iubirea mea, în tot ce-i violet.

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Marsupială

Un cangur, printr-o pură întâmplare,
Și șantajând discret un adversar,
A tot săltat politic, la mai mare,
Că a ajuns să fie uns primar.

Umblând cu licitații aranjate,
S-a poticnit în marșu-i triumfal,
Căci vrând să-și umple contul, peste poate,
A reușit să sară -peste cal.

Un procuror ce nu știa de șagă,
A demonstrat ușor și foarte clar,
Că a luat parale multe -șpagă,
Pitindu-le adânc, în buzunar.

Revizorul vorbi protocolar,
Despre Morală, dar din întâmplare,
Fiind tot cangur, s-a văzut, bizar,
Era dotat cu... două buzunare!

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Punctul pe i

Eu nu încerc deloc să te cobor,
E multă muncă și e de prisos:
Mi-ar trebui și un excavator,
Dar cred că ești deja destul de jos!

Habar nu ai, oțelul se călește
Nu pui de frică geană peste geană;
Tu stii probabil cum bolborosește
Doar zaibărul în beci, în damigeană!

De tine sunt acuma lămurit,
Un dascăl ofuscat și plin de pizmă,
Ce are un umor cam ruginit,
Cam cât încape noaptea într-o cizmă...

Că ai avea o brumă de talent
Mă faci să râd, speranțe iluzorii,
Te lauzi singur, mult și indecent,
Că ți-au murit demult lăudătorii!

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Replică la replica Maestrului Nică Janet

Citește mult, că sunt puțini la noi,
Dar sunt mâhnit că ai acest necaz:
Te latră un cățel de usturoi,
Legat de un țăruș solid, de praz.

Erau pe-atuncea turnători sadea,
Nu prea citeau, scriau doar anonime,
Că-n vremea-aceea spirtul s-mpărțea
Ca antidot, spre facere de bine...

Erau și dascăli coadă de topor,
Ce cu elan elevii și-au trădat,
Să urce la nivel superior
Sau pentru slujbe la inspectorat.

C-o ura izvorîtă din rărunchi,
M-am răzbunat cu mare satisfacție
Punând mereu partidul în genunchi...
Prin secretara de organizație!

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Înviere

Bătrânul brad, te tine-mbrățisat,
A tresărit din somn, visând lumină,
Fiorul magic l-a descătușat,
Pulsând din vârf și pân' la rădăcină.

Anchilozate ramuri au simțit,
Din nou, un tremur care de decenii
In vise doar, fugar, a mai clipit,
Un licurici uitat in valul vremii.

În stâncă, rădăcini, cu disperare,
A-nfipt cu un efort nepământean
Sperând să mai rămână în picioare,
Iubindu-te din nou, măcar un an.

Mari lacrimi de rășină cad în prund,
Din muguri noi, deși e toamnă-afară
Și în a sale cercuri, în afund,
A început o nouă primăvară!

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 151 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Valentin David, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Fani pe Facebook