Lista completă, pagina 41
În loc să scutur cerul de stele
pun de o afacere cu licurici
apoi îmi trag țărâna sub tâmplă
să privesc iarba cum se pregătește de coasă
îmbrac veșmântul de rouă
și răsucesc din caierul minții
borangicul acesta ciudat
din lacrimi de înger și fluturi nenăscuți
îmi deschid inima ca pe o pleoapă
întind timpanele între două lumi
și ascult cu trupul deșirat cântecul cerului
ori doar cântarea păsării de foc
din cenușa amară a trupului meu
apoi
ca și când nu m-a durut niciodată
m-aș mai naște de o mie de ori
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te dezbrac, femeie
de toate frunzele
să-mi fii etern evă
să te privesc întreagă
să mi te împletesc în suflet
să te supun clipei cu sălbăticie
tu nu te lăsa
luptă
domesticește-mă
dar lasă-mi cărări de întors
prin labirintul fierbinte
unde niciodată nu caut dezlegarea
doar mă afund cu dorință
spre înainte
mereu înainte
ca într-un amăgitor joc
de-a cercul
te dezbrac femeie
de toate pădurile
de absolut toate poienile
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie
tu îmi dai iubirea
ție îți datorez cunoașterea
pentru tine vânez stele
și culeg floril în răsărit
sorb în tăcere roua ochilor tăi
lacrimă ce înalță zidirea
între cer și pământ
tu ești durerea ce-mi aduce fericirea
frumusețea încântarea dăruirea
locuința inimii mele e în sufletul tău
femeie
doar tu ești calea
pe care ne vine iertarea
pântecul tău naște infinitul
tu ești biserica omului
tu ești înălțarea lui
fără tine nici Isus nu se năștea
pentru tine femeie
El a înviat
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a v-ați ascunselea prin mine
calc pe sfera aceasta cu multă gravitație
la un alt nivel ca un joc nesfârșit
de-a cercul
între doi pereți de gând
involuții recesive dintr-un altfel de ieri
zac săltărețe pe un fir de lumină
dintr-un sens în altul
precum o regulă a dezordinii
la un capăt de tunel întunericul
de gradul opt pe scara vieții cerne
din cer în cer prin fiecare orizont
îmi foșnește sângele în urechi
ca prin aorta unui zeu fluture
tot felul de splendori ucise de un penel
pe o pânză de tarantulă
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din dragoste și ură e țesută lumea
precum o pânză de penelopă
în așteptarea apocalipsei
sau doar a iubirii perfecte
precum îți tot șoptește sufletul
că ar putea fi undeva aiurea
dincolo de orice iluzie
țesută din cuvinte
când pe față când pe dos
când într-o răsucire de borangic
uneori cu sfințenie
alteori cu toți dracii
dar atât de strâns
încât și galaxiile râvnesc
ca la o altă îmbinare de perfect
vezi tu iubire
nu avem limbile destul de lungi
încât să ne împletim tăcerile
de dincolo de orice altă poezie
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precum moartea
mi-aș dori ca îmbrățișarea ta să fie definitivă
ba chiar mai mult decât atât
o îmbrățișare de dincolo de orice criteriu
precum un extemporal la infinit
dat din postura unei clipe
știu că nu crede nimeni
dar prin îmbrățișări succesive
se leagă și universul
altfel cum naiba ar sta stelele pe cer ziua
fără să cadă printre nori
iar eu nu îți cer decât să accepți
că orice extemporal la îmbrățișare
nu se poate fără probă practică
oricât de dureroasă ar fi trecerea
în afara timpului
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vânătorul de libelule și-a pierdut jobul
dar vara e abia la început și fluturi sunt cu miile
mai albi mai fără țel mai mai să moară pe un bec
tocmai când dintr-o scoică albă cântă marea
iar el împletește răsăritul cu o jumătate de lună
și cântă și descântă de lacrimă cu zâmbet
pentru că înainte de orice minune
contemplația firescului e unica plăcere
umil precum o stea căzută pe o frunză
înaripează petale de margarete vesele
pe un pod de piatră vie sub un tei vrăjit
nu este trist nu este plâns
doar un pic plecat spre infinit
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O să vă iubesc
doar îmi sunteți aproapele
pe fiecare în parte
pe toți laolaltă
în așa fel încât să nu mai plângă nimeni
în așa fel încât să nu mai pot răsufla
decât prin plămânii voștri
nu știu dacă o să întorc și obrazul celălalt
cum nu știu de ce în toată iubirea aceasta de aproape
este atâta ură
ar fi mai simplu să mă întorc din moarte
după fiecare răstignire
decât să vă aduc acest fel de a iubi
dincolo de orice convingere idioată
dincolo de orice pretenție absurdă
asupra adevărului absolut
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rodul întâmplării
poate crea condiții ideale pentru calcule exacte
așa că joaca de-a baba oarba
combinată furios cu bâza
ar putea da un lapte gros
pe o spirală cu rotire spre nicodată știut
care va să zică big bangul ăsta
o fi fost un embrion în dividere de univers
sau cum i-or spune istoricii atimpului
iar dacă la început totul era fierbinte
și parcă din ce în ce mai nerăbdător
poate din cauza iubirii
poate din cine știe care nebunie
acum sentimentul s-a lăbărțat cumva
precum o gălușcă nereușită
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De când ochii-mi plâng în mine
prăpădita asta de inimă este precum o stalagmită
din ce în ce mai albă și rece
pun pariu că dacă aș îndrăzni să o gust
aș avea sentimentul că s-a născut din spuma mării
poate de aceea se cam crede afrodita
sau mai știu ce altă vietate numai bună de iubit
de când nu mai știu regula florii de cais
parcă și cireșii înoată precum delfinii
iar sufletul meu se lasă purtat de zefir
când la poale când spre cer
doar doar zăgazul se va rupe cumva
să plâng și eu cu sughițuri
ca un copil rătăcit
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Tudor Gheorghe Calotescu, adresa este:
