Index și topuri | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Traian Abruda

Lista completă, pagina 128

Cine a scos pe gură prima poezie

La gura Altamirei un imberb iber,
probabil într-o zi... un fel de luni,
suspină versuri de a-mor și rugăciuni
blesteme-sânge-flori-lumină-nori.

Rostește poeziile cu pieptul plin
de vântul a-bătut dinspre ghețar,
șoptește: toți ai lui înmărmuresc
cu mâinile înfipte-n măruntaie

de capre, vite ori dușmani de-un car
de ani – pierduți în calendare
despre care nimeni, niciodată,
n-a auzit bătrânii să vorbească.

Recită mândrul om cu tinerețea-i castă
învăluindu-l ca o blană jupuită
de pe copacul ce își lasă frunza în
ochiul primului poet să ruginească.

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și tu

ești frumos, dragă traian,
spune profesoara de geografie din anii
în care am navigat împreună
și îmi strecoară unele unghii
neretezate-n chiloții creduli – poate
în timp
ce eu îi admir trupul și dinții
cu care
vine la întâlnire (?!) se știe:
ar trebui să ridic
în tăcere
această femeie frumoasă în brațe
să nu
spun niciodată nimic
să nu
înțeleagă iubita din sud că nu știu
capitala madagascarului
și nu
eu nu am escaladat nicioată
caucazul cu o

[...] Citește tot

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Din zece în zece

din zece în zece ani vin la balcic
sau
la nevoie o dată la zece vieți
regret
nespus nu mai cred să fie
timp
pentru încă un balcic nostalgic în trăirea de-acum: simt
cum
pereții de calcar își caută
fanta
prăbușirii umbrelor dumnealor în oasele mele surcele
din zece
versanți n-au rămas
decât
maximum zece
ani de
trăit cu pensula în putere
sau zece
vieți fără semețele coaste de-argint (?!) apropiate
inimii

[...] Citește tot

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Micle

nu trebuia să îi scrii
nu trebuia să îi vii
nu trebuia să-i mai ucizi cu sânge
rece picioarele care nu încăpeau în șosetele
pantofilor dulci fără degete-n etajere -
cartofi-eunuci în umblarea ră
sunătoare după fustele ieșilor dumitale -
micle
trebuia să fii o femeie de
săvârșită din viața de-acum
când geniul piticului uluitor (?!) boem și poet
te-a cunoscut prin ale sale sfere
castrate la atingerea sorții
la destinderea
morții cu somnoroase prăsele -
micle
ce bună erai încă mai ești
de vorbit de tăiat de iubit...
grai și trist crai
uite: îți e

[...] Citește tot

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vorbeam

despre foci cu o prietenă
ea părea
invidioasă pe stratul de grăsime-al polarelor
aproape
plângea ea neavând practic în bustieră ce ține
pe niște
picioare ca de meduză - cu extatice
priviri eu
ristice ea părea totuși să destrame cu lovituri
aproape
simpatice (?!) tot ce ținea de cuibul strașnic de sper
mă dintre
mine și ea - prea părea (creață, fără speranță)
decisă a
proape s-o termine să
înceteze
dragostea sădită în brazdele trase în gheață
aproape
de spărgătorul nevrotic
de ceață

[...] Citește tot

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Universul meu bine

știut, în care-am adormit seara trecută și plin
de plușuri gigantice, de minuscule galaxii
de umbre în trecere prin camere de tortură
și gaze
de seră,-n care cresc legume pe filamentele de
păianjeni fățoși la temperaturi fabuloase,
arată acum ca o mare de resturi active în bolul
cu fulgi (?!)
de ovăz consumați dimineața devreme,-nainte
ca iubitele mele simțuri stinghere să cheme
fiecare în parte dumnezeul tranziției fiecărui
titanic
atom chiar peste capul meu sudat între perne
de un fiu iubitor, preșcolar, care umblă pe apa
lăsată deschisă la baie, țintindu-mă cu un laser

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Corbul spuse

aproape de inima brută a unei
speranțe a unei sperieturi îngrozitoare pentru
unii misterioși cu penele negre (?!) cu
vântând nevermore aceiași corbi ne
verosimil rătăciți în parcul central cu
penele negre cu
oamenii săltați cu gingașe cătușe de unică
fotografie din stradă
ca miezii de nucă mucegăiți (?!)
pregătiți să se vadă
luați numai în dinți și numai atunci și
numai atunci când
aproape se află un tip de poet
care nu iubește metafora: orbul cu negru
la scară
abia de se vede că urc㠖
o nară
exemplară în partea superioară
a ciocului va
respira mai tot timpul

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mâna amară

cred că am pus de trei ori
sau mai mult
(cât ai tresări peste lunga vară în fierbere
cu o carte de bucate adevărate în cap...)
aceeași linguriță de sare – în mân
care, mai aa
mestecă și tu, mi-e mâna amară (?!) – armară
cât ai (s)clipi
îngerii,-n ajutor, și o nară
de cuc: pasărea trece rece (in-di-fe-ren-tă)
acum din cuibul din arbori
direct într-o roabă plină cu trufe
mutante (?!) din care cobor
și cobori tre
sărind prea sătui de rețetele
noastre... cu degetul supt
până la os – cu capul în spori
sau mai mult: cu
poezia vieții în-scrisă pe frun
zulițe de mentă

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prin booking, dumnezeu

ia urma femeii ce se strecoară,
felină, pe străzile pavate cu lumină
spre un univers de sex preafrumos
ia urma femeii-republic㠖
da
veneția a fost o mare putere maritimă
o leoaică cu ghearele ascuțite cândva
pe dale de marmoră
și
nimeni nu pricepe acum noua putere turistică
noile sentimente pliate
-n pliantele viu contemplate
(?!) – ah, ia
urma creației sale, prin booking, un dumnezeu
ars de soare în tricou marinar
scufundând o gondolă ca nouă
cale de imersie-n picătura de rouă
din colțul ochiului trimbulind
ah, lovind
fundul bărcii ușor cu călcâiul

[...] Citește tot

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Șase minute

mai sunt șase minute până la ora
șase-șase-șase - un domn
cu pălărie cu pene de cauciuc
trece pe bulevardul cetății - se-apuc
ă să-l mai tragă
de mânecă unii arbori cu crengile înghețate
înșfacă și-i smulg mănunchiul de drujbe - o
eternitate
se curge pe sine până să-i vină-n lumină
un firicel de sânge pe nas (?!) - ah
nici acum
florile de gheață din colț nu știu: a rămas
în privirile dimineții vreo pată
sau... nu
interesează pe nimeni traseele ca
mionetelor ușor dezmățate - o
dată epilate, nici nu
mai sunt de trăit cele șase clamate
minute, cum nu s-a înțeles, inventate

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 134 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Traian Abruda, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook