Toni Ionescu

Vis de toamna

Doamna, doamna, vis de toamna,
Amintiri prinse-n perete,
Frunze verzi iarăşi te cheamă
Din albumul cu portrete.

Vreu să-ţi prind în parul aspru
Bucheţel de crizanteme,
Vino doamna mea-n albastru,
Sa-ti recit în seri poeme.

Am cules în zorii reci
Dalii roşii ca bujorii,
Pe la mine tu sa treci,
Să-ţi aprinda obrăjorii.

Gladiole, flori de piatra,
Îţi mangaie trup de cadra,
Se iau trandafiri la cearta
Care-i primul sa te vadă.

[...] Citeşte tot

poezie de Toni Ionescu
Adăugat de Despina Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis

Te-am întâlnit pe aleile cerului, ne plimbam printre stele, iar florile raiului cădeau pe noi in ninsoare lină de iarna.
Zambeai, iar zambetilul tau aducea zorile.
Ochii tai aprindeau razele soarelui.
Trupul iti era îmbrăcat in albul norilor, in par aveai mireasma florilor.
Esti unica printre stele.
Buzele tale sopteau.. iubire.
Crescută din apa viselor, imi esti năluca pamanteana.
Te asteptam pe banca serilor târzii, prin ninsori de iarna rece veneai cu fulgii pustii.
Pasii iti călcau usor pe albastrul astrilor.
Veneai tandra, surâzând, printre flori de gheata alba.
Te asteptam in praf de stele, pe aleea viselor.

poezie de Toni Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

A început, timid, sa îmi rasara,
Un ghiocel, în iarna de afara,
E fraged, mititel şi zâmbăreţ,
Dar va veni asupra lui îngheţ.

E încă iarna, el veni grabitul,
Să prindă intre frunze răsăritul,
Nu ştie ca e timpul sa mai şada,
Sub plapuma călduţă de zăpadă.

Eu am sa sap în jurul lui pământul,
Când soarele alunga norii, vantul
Şi am să-i fac culcus intr-un pahar,
Ca pe-un trofeu, sa ţi-l ofer în dar.

Este frumos, gingaş şi subţirel,
îţi canta, draga mea, din clopoţel,
Iubirea, dorul, le-am pus în petale
Şi toate, sunt cu toate ale tale.

[...] Citeşte tot

poezie de Toni Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!