Lista completă, pagina 6
Vorbe, dureri, lumi
nu ne pasă sau nu putem?
durerile mării nu sunt oameni
durerile întinsei câmpii nu sunt oameni
durerile statului nu sunt oameni
durerile facerii nu sunt oameni
durerile astea nu se simt
vorbele astea nu se spun
vorbele astea nu se aplică
vorbele astea nu se decid
vorbele astea nu se votează
lumea asta nu e un cvorum
lumea asta nu e un senat
lumea asta nu e o vorbă
vorba asta nu e o durere
cealaltă simțire e omul paralel
omul profund care nu e cunoscut
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era
era un univers de editori,
o constelație, clipa,
derivă în gelozirea vorbei
era un grup alb de statui
pe o alee de nicăieri
umbrită de negenerații
era freddie strigându-și mama
pe o terasă verde cu căpcăuni
unde se topeau țigări reci
era fluxul de nanoceruri
descărcat în stream
către neantul reificat
era ignoranța doritorilor
privind valuri mute
cum se sparg în zare
[...] Citește tot
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Himeră post-postcomunistă
prin oraș circula o tunsoare electrică
de mână cu sărăcia urca în transport
în comun erau și ei visând baloane
sărăcia tacticoasă scotea o bardă
reteza capete și turna în ele un lichid
lipicios și fumuriu apoi le planta haotic
până la destinație coborau alții
fioroși pe reîntrupările hazardate
plecați pe cărări ce nu se vor mai întâlni
iar în stație plictisită plângea
nimeni nu putea s-o liniștească
ba pentru că n-o vedeau
ba pentru că nu mai erau capete liniștite
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Salată
dacă ar fi să pleci
din franța gândirii
departe de germania albită
acolo în polonia suferinței
și peste zări&mări
ai putea oare(?) să calci
în bucuria europeanului
vlăguit de liniștea
unor oameni neștiutori
departe de lăncii
sau cavaleri închipuiți
ca Sancho
și scutierul său Don
privind din Catalunia
către cer chemând Columb-ul
global al spiritului cavaleresc
al dreptății
Scena a doua nu se mai joacă
cortina s-a înțepenit
[...] Citește tot
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poarta legendară a celor scormonitori
acesta e poemul care cade
așteptat pe scenă
din cer direct în cap
predică de blesteme cu ghilotine
sfioase urcând în înalt
lama lor roz și moale
care se umple cu flori
de la publicul isteric sincer
reușind libertatea
celui chinuit și salvat
de daimonul care-i zbiară
eternitatea în fragmente de film
scrijelite cu ghiara
trist
coborât în lumea lor
apoi albind de dragoste
în ninsorile de-o vară
închise în scrumul abstinenți
de la incandescența fumegândă
în coaja asta de hârtie
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Norii
diminețile reci din noi/norii...
ultimele clipe întunecate/visul...
pernele mototolite în neștire/întrebările...
aprind o speranță de a dormi
încă o zi albă, pufoasă, suavă...
dar poeții necunoscuți
se coboară din zvonuri
cuprinși de pupilele îngerilor
cu invidie și durere
cu mesaje social media
cu fețe kitsch sorbind cafea
apoi își ridică mâinile către nori
așteaptă deziluzionați ploaia
se ascund printre umbre
se desfac în văzul lumii
până fie explodează
fie primul strop îi va răci la loc
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amăgiri
voi pricepeți cât de proaste
sunt toate poeziile astea(?)
culmi roase
sub pașii oricui
urcă cu teniși pe teren accidentat...
am văzut poteca, orbecăind,
lucea ca un fake news...
malurile ei,
malurile mele...
numele ei,
numele mele...
alte lumi,
alte lumini...
aproape am urcat pe vârful dezamăgitor
undele europei libere,
adiind (a)vânt de libertate...
zidurile au plâns eliberarea,
extazul alb,
înverzirea femeilor după ploaie,
revenirea la ceață,
[...] Citește tot
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acul cu gămălie al domnului Smith
Serile începeau cu oftatul prelung
și dangătul clopotului
liniștind cerul de triluri din vie.
Bolta ei era cupola scenei
îmbrățișării de pahare
golite cu tihnă și sudoare.
Prin mormăielile aruncate în silă
către un interlocutor poetic,
din ancora viselor, gândul plutea
imposibil de zdruncinat.
Nu era locul oportun
dar era chinul util, motivul
apropierii de ceilalți.
Averile agonisite cu prețul bolii
n-au gust decât dacă ai
cu cine să le împarți.
Munca asta de unul singur
înțeapă prea adânc în noi...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urban mistuitor
Orașele fumegă
de oameni
Albnegrii
(în aceste
"Orașe interzise"
preazi&preanoapte)
calm sub soare
în istovirea
lascivă de ciment
urcat între bări
apoi de spaimă
se aud bătăile
pulsatile de fumegat
și se văd dârele
de negru de fum
peste pomi&ierburi
codri de Y vegetal
răsunând din aramă
infecția electrică
a haloului vieții
[...] Citește tot
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflete Lemele
Suflete Lemele se plimba prin mlaștină
cu fiecare pas trosnea bâldâbâc
tot mai aproape de nas
tot mai adânc în rană
pământ de vin sub soare
pământ de os departe de zare
cu fiecare pas mai aproape de nas
cu fiecare pas mai aproape de mal
pământ greu de apă moartă
din ochii grei de apă vie
"Scriitor cu mintea scurtă, lasă pasul meu să-ți pută...
Scriitor cu gând de sare, nu curma scrisul cu jale..."
A strigat Suflete pân' și codrii de au plâns
se scurgea cerneală-n răni
din văzduh corbii pândeau
vorba sorții așteptau
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Sorin Oancea, adresa este: